Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc”, marcată pe 11 ianuarie

Ziua Internaţională a Cuvântului „Mulțumesc” este marcată pe 11 ianuarie. În această zi, le putem arăta oamenilor, în mod special, cât de mult le suntem recunoscători, îi prețuim și respectăm.

„Mulțumesc” poate avea diferite înțelesuri în diverse limbi.

În limba rusă, „mulțumesc” înseamnă „Să te păzească Dumnezeu!”. Cuvântul este „spasibo” format din „spasi Bog”, pază și Dumnezeu. 

În limba engleză, „thank you”, provine de la verbul „think”, care semnifică faptul că mă voi gândi la tine și nu voi uita binele pe care mi l-ai făcut. Expresia „thank you” a fost folosită pentru prima dată în secolul al XII-lea. 

O poveste similară întâlnim și în Germania cu cuvântul „danke”. 

În franceză, „merci” se referă la milostivenie sau grație divină. Le fel este și în italiană, „grazie”, și în spaniolă, „gracias”. 

În portugheză, „obrigado” se referă la obligație, o promisiune de a întoarce binele care ți-a fost făcut.

Medicii recomandă să spunem mulţumesc cât mai des, deoarece la auzul acestui cuvânt, organismul uman emană hormonul fericirii.

„Fă-ți un obicei din a mulțumi, pentru a-ți exprima aprecierea sincer și fără așteptări. Apreciază-i cu adevărat pe cei din jurul tău și vei vedea că nu ești singur. Apreciază cu adevărat viața și vei descoperi că ai mai mult de atât”, spunea Ralph Marston.

Mulțumesc în alte limbi

  1. Maghiară – kosonom sepen;
  2. Finlandeză – kiitos;
  3. Cehă – díky;
  4. Croată – hvala;
  5. Chineză – 谢谢 (xiexie);
  6. Daneză – tak;
  7. Galeză – diolch;
  8. Japoneză – ありがとう (arigato);
  9. Norvegiană – takk;
  10. Olandeză – bedankt;
  11. Poloneză – dzieki;
  12. Portugheză – obrigado;
  13. Suedeză – tack;
  14. Mongolă – tand baiarlalaa;
  15. Turcă – tesekkur ederim;
  16. Vietnameză – lam on.

Decizia de a sărbători cuvântul „Mulțumesc” a fost luată încă în 1984.

Mihai Popșoi, întrevedere la Londra cu ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

În marja vizitei oficiale la Londra, vicepremierul Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, David Cameron și cu ministra pentru Europa, Nus Ghani.

Oficialii au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale moldo-britanice, cu accent pe fortificarea capacităților instituțiilor naționale, reformele implementate de către țara noastră în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum și aspecte ce țin de securitatea regională.

Au fost abordate și acțiunile care ar putea fi întreprinse pentru a facilita conversiunea permiselor de conducere moldovenești și liberalizarea accesului producției moldovenești pe piața britanică.

„I-am mulțumit ministrului britanic de externe pentru faptul că, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord sprijină constant dezvoltarea și consolidarea democrației și rezilienței Republicii Moldova”, a menționat ministrul Popșoi.

La rândul său, omologul britanic a asigurat de susținerea Regatului Unit pentru modernizarea țării noastre.

Ucraina: o bătrânică a străbătut circa 10 km prin bombardamente pentru a ajunge pe un teritoriu controlat de ucraineni

Lidia Stepanivna, în vârstă de 98 de ani, a străbătut circa 10 km prin bombardamente până a ajuns pe un teritoriu liber, controlat de ucraineni.

Ucraina: O bătrână a mers mai mulți km pe jos prin bombardamenteFoto: Poliția Ucrainei

Casa femeii din localitatea Oceretine a fost distrusă de ruși, iar rudele sale au fost rănite, scrie www.stiri.md, conform presei ucrainene.

O zi întreagă femeia a mers fără mâncare sau apă, a căzut de câteva ori fără putere. În plină luptă, bătrână a rămas miraculos nevătămată.

Seara, bătrâna a fost observată pe drum de militari, care au predat-o polițiștilor. Aceștia au dus-o la un adăpost pentru cetășenii evacuați, unde a primit îngrijirile necesare. În prezent, oamenii legii caută rudele femeii.

„Am supraviețuit acelui război și trec prin acest război. A rămas fără nimic”, spune femeia.

O companie italiană a deschis prima sa fabrică de procesare a fructelor la Căinari

Compania italiană LEONEVA a deschis prima sa fabrică de procesare a fructelor în Republica Moldova. Amplasată în orașul Căinari, afacerea italiană, a generat în jur de 25 de locuri noi de muncă și mai urmează și altele.

Fondatorul companiei, Leone Piero Antonio, care se află în Republica Moldova din 2020, a reușit deja să proceseze și să exporte mai bine de 3500 de tone de fructe, transmite IPN.

Fondatorul și administratorul companiei LEONEVA, Leone Piero Antonio, le-a mulțumit tuturor participanților la acest eveniment, spunând că reprezintă un pas important.

Omul de afaceri precizează că, lansarea și desfășurarea afacerii sale este un lucru de echipă care ajută Republica Moldova să fie și mai vizibilă în lume.

Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova, Lorenzo Tomassoni, a menționat că fabrica italiană pentru procesarea fructelor reprezintă o mișcare substanțială în acest domeniu.

Și este de remarcat faptul că, LEONEVA conlucrează cu un partener important, cunoscut ca unul dintre cei mai mari producători și exportatori de fructe la nivel global.

În următorii doi ani, urmează să fie create și alte oportunități noi de angajare. Este vorba despre o investiție de circa 1,5-2 milioane de euro.

La evenimentul de inaugurare a participat și viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al economiei și digitalizării.

„Suntem aici pentru a inaugura o nouă investiție italiană în Republica Moldova, în Căinari. Ne bucurăm foarte mult de faptul că, oameni de afaceri italieni găsesc oportunități aici, în Republica Moldova. Ne bucurăm foarte mult de fiecare asemenea pas, oricât de mic, care ne integrează tot mai mult în piața europeană”, a menționat Dumitru Alaiba.

„Atunci când un antreprenor găsește oportunitate în Republica Moldova și investește aici, acest fapt nu poate să nu bucure. Aceasta generează capacitate de export, aceasta generează locuri de muncă. Bine ați venit în Republica Moldova”, a mai spus Dumitru Alaiba, precizând că în 2023 Moldova a livrat cele mai multe prune pe  piața europeană.

sursa: www.agrobiznes.md

Navele de croazieră, pline de ruși. Cum evită restricțiile o firmă elvețiană: ,,Pasagerii nu sunt ruşi din Rusia”
Articolul anterior
Un militar s-ar fi sinucis în propria locuințaî. Își pierduse ambii părinți și era în depresie
Articolul următor