Operaţiunile de salvare la blocul lovit de o rachetă la Dnipro s-au încheiat. Ultimul bilanţ al victimelor: 44 de morţi şi 20 de dispăruţi

17/01/2023

News

Autorităţile ucrainene au anunţat marţi după-amiază încetarea operaţiunilor de căutare şi salvare în dărâmăturile blocului de locuinţe lovit sâmbătă de o rachetă în timpul unui nou raid rusesc asupra Ucrainei, ultimul bilanţ al victimelor fiind de 44 de morţi şi 20 de dispăruţi, relatează AFP, citat de Agerpres.

Dintre cele 44 de persoane al căror deces este confirmat, 5 sunt copii. Alte 79 de persoane sunt rănite, dintre care 16 copii, în timp ce 20 de persoane nu au fost găsite nici la trei zile după atac şi sunt date dispărute.

Acesta este atacul care a produs cele mai multe victime civile de când a început invazia rusă în urmă cu 11 luni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis luni că „orice persoană vinovată de această crimă de război va fi identificată şi deferită justiţiei”.

Potrivit armatei ucrainene, blocul de locuinţe a fost lovit de o rachetă rusească Kh-22, concepută pentru lovirea portavioanelor, dar pe care în actualul conflict din Ucraina armata rusă a mai folosit-o pentru lovirea unor ţinte terestre. Armata ucraineană susţine că nu dispune de echipamente antiaeriene capabile să doboare astfel de rachete.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris luni lovirea blocului de locuinţe din Dnipro drept o „tragedie”, provocată în opinia Moscovei de acţiunea intervenției antiaerienei ucrainene.

„Armata rusă nu atacă clădiri rezidenţiale sau obiecte ale infrastructurii civile”, a spus Peskov, care a făcut referire şi la o declaraţie a consilierului prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, ce a sugerat că racheta care a lovit imobilul din Dnipro fusese doborâtă de antiaeriana ucraineană.

Arestovici a revenit marţi asupra acestei declaraţii, şi-a cerut scuze public şi a demisionat.

Premierul Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare. Se va întâlni cu șeful diplomației europene Josep Borell

Dorin Recean pleacă la Bruxelles săptămâna viitoare, alături de o delegație din care face parte și viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Oficialii moldoveni vor participa la cea de-a opta reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Consiliul se va întruni marți, 21 mai. Conform Biroului Integrare Europeană, reuniunea va fi co-prezidată de șeful diplomației europene Josep Borell și prim-ministrul Moldovei Dorin Recean, iar la întrunire va participa și Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

„La Bruxelles va fi discutată evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, prin prisma implementării Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și mersul pregătirilor pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare”, informează Biroul pentru Integrare Europeană.

Agenda cuprinde discuții despre dialogul politic și reforme, justiția, libertatea și securitatea, colaborarea și convergența în domeniul politicii externe şi de securitate, precum și cooperarea economică și sectorială, în prim-plan fiind domeniul energetic și cel al comerțului.

Autoritățile de la Chișinău mai anunță că vor fi semnate Parteneriatul în domeniul de Securitate și Apărare RM-UE și Acordul privind participarea Republicii Moldova în Programul pentru Ocupare și Inovații Sociale (EaSI), care va permite accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.

Piața locuințelor, din nou în declin. Vânzările de apartamente au scăzut

Agenții imobiliari susțin că vânzările de apartamente în ultimele două luni sunt în scădere cu aproximativ 20 la sută decât se așteptau.

Cauza principală rămâne războiul, dar și deoarece construirea de noi blocuri e în stagnare, care la rându-i a generat prețuri exagerate. Managerii speră ca situația să se revigoreze pe parcursul verii, când ar urma să fie date în exploatare mai multe locuințe noi și ar urma să fie relansat Programul „Prima Casă”, transmite tv8.md.

Unele dintre cauzele principale ale declinului pieței imobiliare este oferta mică de locuințe, prețurile excesiv de mari, dar și frica de a investi din cauza situației incerte legată de războiul din Ucraina.

Unii manageri se așteptau să dea lovitura de Paște, dar revenirea moldovenilor acasă de peste hotare nu a schimbat în mare parte lucrurile, spun managerii.

În această vară se așteaptă să fie date în exploatare mai multe apartamente în complexele noi, asta va duce la revigorarea vânzărilor. Totodată, salvarea situației de pe piață ar putea fi și relansarea Programului „Prima Casă”, anunțat recent de Guvern. Citește tot articolul pe tv8.md.

Preşedinta Georgiei îi cere președintelui Franței să vină la Tbilisi

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care s-a opus prin veto legii criticate a „influenţei străine”, i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a „scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP.

„Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

„Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

„Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez, scrie Agerpres.

„Nu este numai Georgia este în joc, ci este vorba de eliberarea definitivă a Caucazului de mentalităţile jugului sovietic şi influenţei ruse”, a subliniat ea.

Preşedinta pro-europeană a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Dar partidul la putere, „Visul Georgian”, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în Parlament pentru adoptarea definitivă a textului.

Detractorii legii votate marţi o văd ca pe o încercare de a deturna Georgia de Europa pentru a o antrena spre Rusia. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat-o.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.

„Nimeni aici nu vrea să intre într-o confruntare cu Rusia. Este foarte important pentru viitorul Europei, inclusiv pentru o Europă a securităţii. Aici este Marea Neagră, zonă de tranzit energetic şi de comunicaţii”, a ţinut să adauge şefa statului.

Veto-ul prezidenţial „nu va schimba nimic. Cu toate acestea, este foarte important. (…) Sunt într-un fel vocea acestei societăţi care spune nu acestei legi”, a explicat ea.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Salome Zurabişvili a făcut însă apel la calm. „Nimeni aici nu vrea să se îndrepte spre instabilitate”, a asigurat ea.

„Legea va fi adoptată (…). Nu putem continua să manifestăm. Să luăm notă şi să trecem la următoarea fază. Într-o democraţie, la urne trebuie decis viitorul”, a mai spus preşedinta Georgiei.