Hotărâre CEDO: Țările care fac parte din Consiliul Europei, inclusiv R.Moldova, trebuie să protejeze prin lege familiile de homosexuali

18/01/2023

News

Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis pe 17 ianuarie că țările care fac parte din Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova și România, trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.

Această decizie istorică a fost luată în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei și este deznodământul unui proces îndelungat, a anunțat Asociația Accept, citată de moldova.europalibera.org.

Procesul a fost intentat de trei familii formate din persoane de același sex – cetățeni ruși care și-au depus dosarele, în vederea căsătoriei, în fața autorităților ruse.

Toate cele trei dosare au fost respinse. Solicitanții au reclamat deciziile în fața justiției. Asociația ACCEPT, împreună cu alte șapte organizații din regiune, s-au implicat în acest proces prin depunerea unui Amicus Curiae, în favoarea celor trei familii.

În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, toate statele care au semnat această Convenția, inclusiv Republica Moldova și România, trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri.

În hotărârea pronunțată inițial în 2021, CEDO s-a pronunțat în favoarea cuplurilor de același sex, reiterând că familiile formate din persoane de același sex sunt la fel de capabile să aibă relații de familie stabile ca și culurile heterosexuale, în ambele cazuri fiind necesară o formă de recunoaștere și protecție a relației.

Rusia a contestat atunci această decizie, invocând „modul tradițional de înțelegere a căsătoriei în societate’’, o societate care nu ar fi încă pregătită pentru acest pas.

Ca răspuns, CEDO a amintit guvernului rus că în cazul minorităților, recunoașterea drepturilor fundamentale nu trebuie să depindă de acceptarea majorității, relatează Europa Liberă.

În prezent, familiile formate din persoane de același sex din România se confruntă cu aceleași probleme semnalate în cazul Fedotova împotriva Rusiei.

România este una dintre ultimele șase state membre UE care nu oferă nicio formă de protecție legală pentru familiile bazate pe cupluri de același sex. Pe aceeași listă se mai regăsesc Polonia, Lituania, Slovacia și Bulgaria.

Hotărârea luată de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului transmite un semnal clar către toate statele membre ale Convenției, amintindu-le că protecția legală a cuplurilor formate din persoane de același sex nu poate fi o chestiune amânată pentru totdeauna.

Toate țările care eșuează în procesul de a reglementa parteneriatul civil și/sau căsătoria legală pot fi găsite vinovate pentru violarea articolului 8, care garantează protecția vieții private și de familie, transmite TVR, citând Asociația.

Doi soți care s-au întors de la cumpărături şi-au găsit apartamentul gol

Doi soți italieni care au mers la supermarket ca să își facă aprovizionarea au făcut imprudența de a-și lăsa cheile casei în mașină. În parcare, hoţii au reuşit să intercepteze semnalul de la telecomanda mașinii şi au luat cheile de la casă, scrie antena3.ro.

Infractorii au notat apoi adresa locuinţei, pe care au luat-o din actul de înmatriculare al vehiculului şi au mers astfel la sigur.

Cuplul de bătrâni a mers la cumpărături și când s-a întors la mașină nu și-a dat seama de nimic, pentru că nu existau semne de intrare forțată în vehicul, relatează presa din Italia.

Surpriza avea, însă să îi aştepte acasă pentru că cei doi soţi au găsit casa în dezordinde, pentru că hoții, calmi, răsturnaseră sertarele și conținutul dulapurilor în căutarea banilor şi a bunurilor de valoare. Au luat toate bijuteriile găsite și, de asemenea, o sumă de bani pe care cuplul o avea în sertarul dormitorului.

Carabinierii sosiţi la faţa locului, au recuperat imaginile surprinse de camerele de supraveghere care monitorizează parcarea supermarketului din apropierea centrului, acolo unde infractorii au urmărit mișcările cuplului. La o distanţă care le-ar fi permis hoţilor să intercepteze semnalul de la telecomanda maşinii pentru a prelua cheile casei fără a trezi vreo suspiciune şi fără a lăsa semne evidente ale trecerii acestora.

Poliția din Italia ia în calcul că ar fi vorba despre o bandă specializată, care a mai folosit acest mod de a acţiona şi în alt caz recent.

Autoritățile s-au autosesizat în problema unei gunoiști din preajma Capitalei care riscă se transforme într-o bombă ecologică

Astăzi, la Ministerul Mediului, ca urmare a mai multor petiții depuse de locatarii din zona afectată, adresate Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a avut loc o ședință în care a fost discutată problema gunoiștei neautorizate de pe strada Calea Ieșilor 36, (în apropierea comunei Trușeni). La eveniment au participat Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, oficiali ai Primăriei Chișinău, reprezentanți ai instituțiilor subordonate Ministerului Mediului, primarul localității Trușeni, precum și locatari din zonă, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea unor soluții urgente pentru remedierea situației grave de la Calea Ieșilor 36, zonă care risca să se transforme într-o adevărată bombă ecologică, cu efecte negative semnificative asupra mediului și sănătății locuitorilor din apropiere.

În cadrul ședinței, Primăria Chișinău și-a asumat angajamentul ferm de a opri depozitarea oricăror tipuri de deșeuri în această zonă și de a identifica, într-un termen cât mai scurt, terenuri alternative pentru gestionarea deșeurilor.

De asemenea, s-a subliniat faptul că gunoiștea mocnește în permanență și generează fum, un fenomen insuportabil pentru cetățenii care locuiesc în apropierea acesteia. În acest context, Primăria Chișinău urmează începând de mâine să stocheze un strat de pământ și argilă pentru a stopa acest flagel și a preveni orice riscuri suplimentare pentru sănătatea publică.

Totodată, autoritățile municipale și-au asumat în perioada imediat următoare să elaboreze un proiect de recultivare a gunoiștii.

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a oferit asigurări că Ministerul Mediului va sprijini activ procesul de obținere a actelor permisive necesare pentru implementarea soluțiilor care urmează a fi propuse de către Primăria Chișinău, subliniind importanța respectării angajamentelor de către toate părțile implicate, având în vedere impactul semnificativ asupra locuitorilor din zonă și asupra mediului înconjurător.

Participanții la ședință au fost de acord că rezolvarea acestei probleme este o prioritate, iar colaborarea strânsă între autoritățile municipale și instituțiile naționale este esențială pentru asigurarea un mediu mai curat și mai sănătos pentru toți cetățenii.

Românii care nu locuiești la adresa din buletin, trebuie să depuie aceste documente în 2025: Noua obligație legală

Românii care își schimbă domiciliul în 2025 și nu locuiesc la adresa trecută în buletin trebuie să respecte o nouă reglementare privind obținerea vizei de flotant. Începând cu 1 ianuarie, această solicitare a devenit obligatorie pentru persoanele care locuiesc temporar la o altă adresă pentru mai mult de 15 zile, scrie presa de peste Prut.

Viza de flotant este un document oficial care atestă reședința temporară a unei persoane într-o altă locație decât cea din cartea de identitate. Aceasta devine necesară în următoarele situații:

Domiciliu temporar pentru mai mult de 15 zile – Persoanele care se mută într-o altă locație pentru o perioadă mai lungă trebuie să o solicite.

Acces la servicii publice – Viza de flotant este necesară pentru înscrierea copiilor la școală, obținerea unor beneficii sociale sau acces la servicii medicale în altă localitate.

Persoane care locuiesc cu chirie sau la rude – Studenții, muncitorii din alte orașe sau persoanele care stau temporar la alte adrese sunt printre cei mai afectați de această schimbare.

Viza de flotant este valabilă timp de un an și poate fi reînnoită printr-o solicitare simplă adresată Serviciului de Evidență a Populației, potrivit Fanatik.ro.

Ce documente sunt necesare pentru obținerea vizei de flotant în 2025?

Pentru a obține viza de flotant, solicitanții trebuie să se prezinte la primăria din localitatea unde doresc să-și stabilească reședința temporară și să depună următoarele documente:

Cererea de viză de flotant – Formularul poate fi descărcat online de pe site-ul administrației locale sau obținut direct de la primărie.

Actul de identitate – Carte de identitate sau pașaport, în original și copie.

Dovada dreptului de folosință a locuinței – Poate fi un contract de închiriere, act de proprietate sau o adeverință semnată de proprietar.

Declarație pe propria răspundere – Document care confirmă locuirea la adresa respectivă și lipsa altor reședințe oficiale.

Alte documente solicitate de autorități – Printre acestea se pot număra certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau documente care atestă necesitatea reședinței temporare.

Ce riscă cei care nu respectă această reglementare?

Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin, fără a obține viza de flotant, pot întâmpina dificultăți în accesarea unor servicii publice, cum ar fi înscrierea copiilor la școală sau încheierea unor contracte administrative. De asemenea, în cazul unor controale, autoritățile pot aplica sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.

Prin această măsură, autoritățile urmăresc o mai bună evidență a populației și o gestionare mai eficientă a resurselor publice.