Se pregătește un tribunal internațional pentru crimele de război comise de ruși în Ucraina

În ritmul actual, Ucraina se poate apropia de crearea unui tribunal care va judeca toate crimele de război comise de armata rusă. Potrivit lui Andrii Smyrnov, șef-adjunct al biroului președintelui Zelenski, acest tribunal ar putea fi deschis până cel târziu în vara lui 2024, scrie gandul.ro.

La 17 ianuarie, Smyrnov a declarat pentru Ukrinform că Ucraina a colectat deja multe semnale favorabile în sprijinul înființării unui astfel de organism.

Cine cere judecarea rușilor pentru crime de război

Potrivit acestuia, sprijinul ar veni de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Parlamentul European și Comisia Europeană.

„În comparație cu exemplele istorice de înființare a tribunalelor relevante, ne mișcăm cu o viteză hipercosmică” – Andrii Smyrnov, șef-adjunct al biroului președintelui Zelenski.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, la 30 noiembrie, că UE lucrează la înființarea unui tribunal internațional pentru crima de agresiune rusă din invazia sa în Ucraina. „Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile”, declara von der Leyen pe final de 2022, completând. „Cu partenerii noștri, ne vom asigura că Rusia plătește pentru devastările pe care le-a provocat, cu fondurile înghețate ale oligarhilor și activele băncii sale centrale”.

Ucraina se așteaptă ca Adunarea Generală a ONU să voteze o rezoluție privind crearea unui tribunal special privind agresiunea Rusiei, a mai spus Smyrnov.

Rusia a comis zeci de mii de crime de război în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit generalului ucrainean.

Raportul de azi, 1 ianuarie, al Celulei de criză de la Guvern

Guvernul informează că, potrivit rapoartelor Celulei de Criză, pentru data de 30 decembrie și 31 decembrie 2024, consumul de energie electrică în Republica Moldova a fost acoperit pe deplin, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie și/sau fluxuri neintenționate.

Pentru ziua de 31 decembrie, consumul a fost acoperit din următoarele surse:

  • MGRES/Centrala de la Cuciurgan – 31%
  • SA „Termoelectrica” – 25,95%
  • SA „CET-Nord”– 4,29%
  • Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 0,76%
  • Energie regenerabilă – 6,85%
  • Import al energiei electrice (RO/UA) – 31,1%

Potrivit informațiilor SA „Energocom”, consumul va fi acoperit pe deplin și pentru ziua de astăzi, 1 ianuarie.

Până la 31 decembrie 2024, MGRES a livrat peste 50% din necesarul de energie electrică al malului drept, ceea ce permitea acoperirea deplină a consumului de energiei electrică. Ca urmare a încetării livrărilor de gaze rusești, deficitul la nivel de sistem electroenergetic va fi de circa 600 MW pentru malul drept.

Acoperirea volumului necesar se va face, în special, prin procurări de pe bursa de energie electrică din România administrată de către SA „OPCOM” sau în baza contractelor în vigoare dintre SA „Energocom” cu producătorii și furnizorii de energie electrică din regiune.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, nu au fost raportate incidente. Presiunile în segmentele sistemului de transport, gestionat de SRL „Vestmoldtransgaz”, sunt în limitele parametrilor funcționali. 

În cazul energiei termice, la SA „CET-Nord” și „Termoelectrica” nu au fost înregistrate avarii sau incidente, iar instalațiile de generare funcționează în regim normal, conform graficului prestabilit. În prezent, consumul zilnic de gaze naturale este de circa 260 mii metri cubi pe zi la SA „CET-Nord” și de 1,88 milioane de metri cubi pe zi la SA „Termoelectrica”.

În regiunea transnistreană și Zona de Securitate, astăzi, 1 ianuarie 2025, întreprinderile de profil din regiunea transnistreană au sistat furnizarea gazelor naturale, încălzirii centralizate și a apei calde către mai multe localități, în mare parte în clădirile din sectorul privat care dispun de surse alternative de încălzire. De către „Tiraspoltransgaz” au fost deconectate și consumatorii casnici din localitățile controlate de autoritățile constituționale Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fîrlădeni.

Anterior, la 28 decembrie 2024, compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat de la rețeaua de gaze naturale mai multe instituții publice din localitățile controlate de autoritățile constituționale, inclusiv școli, spitale și instituții culturale. De asemenea, agentul termic a fost sistat pentru penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale de poliție și de procuratură ale Republicii Moldova situate în orașul Bender. 

Autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de soluții pentru conectarea acestor instituții ale statului la resurse energetice alternative.

Compania rusă „Gazprom” a suspendat livrarea gazelor naturale către „Moldovagaz” începând cu data de 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei). În legătură cu potențiala criză umanitară în regiunea transnistreană din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024.

Nodul rutier din preajma satului Sagaidacul Nou este deschis pentru circulație

Nodul rutier, inclusiv pasajul de pe drumul public M3 Chișinău-Giurgiulești, în apropiere de satul Sagaidacul Nou, raionul Cimișlia, au fost deschise, astăzi, circulației. După 30 de ani de la sistarea lucrărilor, podul este complet funcțional și asigură conectivitatea locuitorilor din regiunea de sud cu centrul Republicii Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Aflat la fața locului, vicepremierul Vladimir Bolea a declarat că reabilitarea podului consolidează infrastructura rutieră în sudul țării și va îmbunătăți condițiile de trafic pentru toți cei care circulă pe drumul M3, spre Comrat și Giurgiulești, până la frontiera cu România. Nodul rutier asigură accesul către localitățile Sagaidacul Nou, Satul Nou și Mihailovca, „iar aceasta înseamnă mobilitate și conectivitate regională îmbunătățite semnificativ”, a adăugat vicepremierul.

Podul are o lungime de 42,15 m și două deschideri a câte 21 de metri fiecare. Lățimea totală a pasajului este de 29 de metri și include 4 benzi de circulație, o zonă mediană și două trotuare a câte 1,5 metri fiecare.

Pentru realizarea proiectului au fost efectuate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere pe drumul de acces la pod și pe bretelele 1 și 2, și au fost construite șanțuri de evacuare a apelor. De asemenea, au fost montate borduri, parapet de siguranță și indicatoare pentru circulația rutieră, și construite accese din pavaj în curți, dar și pentru tehnica agricolă.

Costul lucrărilor este de peste 59 de milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova.

Autoritățile vin cu recomandări despre cum să ne pregătim pentru deconectările de curent

Ministerul Afacerilor Interne recomandă cetățenilor să se asigure din timp cu surse de iluminat de rezervă, precum lanterne funcționale, baterii suplimentare sau lămpi care funcționează cu baterii reîncărcabile, în contextul riscurilor de deconectări, transmite IPN.

Într-un răspuns la o solicitare de presă a IPN, MAI sugerează, de asemenea, utilizarea lămpilor LED portabile ori solare, și avertizează asupra necesității supravegherii focului deschis sau a lumânărilor, pentru a preveni incendiile.

Autoritățile recomandă persoanelor juridice eficientizarea consumului de energie electrică: să reducă iluminatul interior al clădirilor publice și comerciale cu cel puțin 30%, deconectarea vitrinelor și iluminatului decorativ, precum și limitarea funcționării scărilor rulante în anumite intervale orare. În plus, întreprinderile cu procese energetice mari vor trebui să reconfigureze programul de lucru, pentru a minimiza consumul de energie în orele de vârf.

MAI încurajează cetățenii să se informeze din surse oficiale despre orice deconectare programată sau neplanificată. Autoritățile vor transmite informații prin paginile oficiale ale instituțiilor publice, dar și la radio, în cazul în care accesul la internet sau rețele de socializare este limitat.

De asemenea, toate serviciile de intervenție sunt gata să răspundă rapid la situațiile de urgență în caz de deconectare a energie electrice, iar subdiviziunile MAI sunt antrenate să lucreze în regim continuu 24/7.

Potrivit MAI, autoritățile au asigurat un regim stabil de alimentare cu energie electrică, prin importuri suplimentare din ENTSO-E, cu o capacitate minimă garantată de 315 MW la granița cu România. În funcție de ora zilei, Moldova poate importa între 20 MW și 115 MW suplimentar, utilizând capacitatea de transport nefolosită de la alte hotare cu ENTSO-E.

De asemenea, Guvernul a aprobat un plan de măsuri pentru sezonul de încălzire 2024-2025, care include scenarii pentru furnizarea de energie electrică și gaz natural, precum și soluții alternative pentru alimentarea instituțiilor și populației în caz de deconectări.

Cum a adoptat-o, de fapt, Paula Seling pe micuța Elena. A apelat și la psiholog: ”Seamănă cu tatăl ei”
Articolul anterior
UNIDO va sprijini industrializarea Republicii Moldova și creșterea competitivității industriale a țării
Articolul următor