Președintele rus Vladimir Putin este deschis la contacte cu cancelarul german Olaf Scholz, deși nu a programat o convorbire telefonică cu acesta, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția de presă rusă RIA Novosti.
Reuters transmite că Dmitri Peskov a fost citat de RIA Novosti spunând: „Pentru moment, nu există discuții agreate (cu Scholz) în program. Putin a fost și rămâne deschis la contacte”, transmite Digi24.ro.
Scholz a fost citat de cotidianul berlinez Tagesspiegel într-un interviu publicat duminică spunând: „Voi vorbi cu Putin din nou deoarece este necesar să vorbim”.
Scholz a adăugat: „Sarcina pentru Putin este de a retrage trupele din Ucraina și de a sfârși acest război îngrozitor, fără sens care a costat deja sute de mii de vieți”.
Putin și Scholz au vorbit ultima dată la telefon la începutul lunii decembrie.
Liderul rus a spus la acea vreme că linia germană și occidentală privind Ucraina era „distructivă” și ceruse Berlinului să-și regândească abordarea.
Germania este al doilea cel mai mare donator de echipament militar pentru Ucraina, după SUA, potrivit Insitutului Kiel pentru Economie Mondială, înaintea altor puteri europene precum Franța și Marea Britanie, transmite The Guardian.
Premierul Dorin Recean, a susţinut miercuri că „agenţii Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendum
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a susţinut miercuri că „agenţii Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendumul privind opţiunea aderării acestei ţări la UE, care s-au desfăşurat concomitent la sfârşitul anului trecut.
„Agenţii Kremlinului au lansat o campanie în masă de cumpărare de voturi, cheltuind circa 200 de milioane de euro – aproximativ 1% din PIB-ul Moldovei – pentru a ne destabiliza ţara”, a spus premierul Dorin Recean într-un briefing potrivit Agerpres, care preia Reuters.
Ultimii martori ai acuzării au fost audiați în dosarul Marinei Tauber. Ce spun procurorii
Au fost audiați ultimii doi martori ai acuzării în dosarul Marinei Tauber, învinuită de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor, scos în afara legii și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii din partea unui grup criminal organizat. Este vorba despre un vicepreședinte al organizației teritoriale din Bălți și un secretar al formațiunii scoase în afara legii, scrie moldova1.md
Procurorii susțin că declarațiile martorilor confirmă acuzațiile aduse lui Tauber. În ședința viitoare urmează audierea martorilor apărării.
Prezent la ședința de judecată, unul dintre martori, vicepreședintele organizației teritoriale din Bălți, a refuzat să facă declarații pentru presă. Cel de-al doilea martor, secretarul, a fost audiat prin intermediul teleconferinței.
„Acuzațiile care au fost reținute conform rechizitoriilor, martorii prin declarațiile lor au confirmat că poziția noastră expusă este corectă. Declarațiile lor au fost destul de detaliate, care au relatat în mod clar cum de fapt se produceau evenimentele contrar legii în cadrul acestor instituții politice”, a menționat procurorul Roman Porubin.
Marina Tauber, afiliată oligarhului Ilan Șor, a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, cu o cursă spre Istanbul, Turcia. De atunci, toate ședințele de judecată s-au desfășurat în absența ei.
Potrivit procurorilor, în perioada în care candida pentru funcția de primar al municipiului Bălți din partea fostului partid „Șor”, Tauber ar fi acceptat peste nouă milioane de lei de la un grup criminal condus de Ilan Șor. De asemenea, în perioada în care a ocupat funcția de vicepreședintă a formațiunii, Tauber ar fi primit alte 195,5 milioane de lei din partea aceluiași grup criminal pentru a promova partidul.
Marina Tauber pledează nevinovată.Recent, Regatul Unit a impus noi sancțiuni împotriva persoanelor și entităților asociate cu Șor.
„Paranoia” și „inferioritate intelectuală”: Reacție furioasă a Rusiei după ce Marea Britanie a luat o nouă măsură împotriva sa
Rusia a transmis miercuri că elitele politice din Marea Britanie și-au demonstrat „paranoia” și „inferioritatea intelectuală” prin propunerea de a plasa orice persoană care lucrează pentru statul rus în cel mai înalt nivel de risc viitorului său program de monitorizare a influenței străine, relatează Reuters.
Fiecare individ „care desfăşoară o activitate în cadrul unui acord” cu anumite organe ale statului rus va trebui să figureze în Schema de înregistrare a influenţei străine (FIRS), la fel ca persoanele care lucrează în numele statului iranian, a explicat marți Dan Jarvis, ministrul britanic al securității, în fața parlamentarilor de la Londra.
„Rusia reprezintă o ameninţare acută pentru securitatea naţională britanică. În ultimii ani, actele sale ostile au variat, utilizarea unui agent neurologic mortal în Salisbury, spionaj, incendiere şi atacuri cibernetice, inclusiv ţintirea parlamentarilor britanici şi, în mod clar, invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia a evidenţiat intenţia acesteia de a submina securitatea la nivel european şi global”, a menţionat ministrul britanic.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, a reacționat miercuri față de această măsură decisă de Londra.
„Inferioritatea intelectuală care afectează clasa conducătoare (a Marii Britanii) a atins apogeul”, a declarat ea, adăugând că această măsură a Londrei demonstrează „schizofrenia paranoică” a Marii Britanii.„Moștenitorii marilor reprezentanți britanici ai epocilor trecute, soldații care au luptat împotriva nazismului și veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial, se tăvălesc acum în noroi, căutând isteric legături cu Rusia”, a mai spus ea.
Lideri europeni, inclusiv din Europa de Vest, au avertizat în mod repetat că invazia Ucrainei de către Rusia arată că Moscova ar putea, într-o zi, să atace un stat membru NATO, iar serviciile de informații occidentale susțin că spionii ruși sunt implicați într-un efort global de sabotaj.
Rusia afirmă că astfel de acuzații sunt minciuni, că nu are nicio intenție de a ataca vreodată un stat NATO și că marile cancelarii europene alimentează „o isterie anti-rusă”, încercând astfel să distragă atenția de la propriile eșecuri.
Reuters notează că, în condițiile în care Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să reseteze relațiile cu Moscova și să medieze pacea între Rusia și Ucraina, Marea Britanie a luat locul acestora în discursul politicienilor ruși când vine vorba de „inamicul public numărul unu” al Moscovei.
