Ce a mai rămas din orașul sirian Alep, distrus vreme de 12 ani de un război civil, iar acum zguduit de cutremure devastatoare

11/02/2023

News

Jurnaliștii BBC descriu situația alarmantă din orașul sirian Alep, unul dintre cele care au fost grav afectate de cutremurele devastatoare de luni.

În Alep, oraș care se confruntă de ani buni cu efectele dramatice provocate de războiul civil din țară, au rămas acum doar distrugeri. Localitatea a fost la rându-i devastată de cutremurile de luni, primul cu magnitudinea de 7,8, iar al doilea a înregistrat 7,5 grade.

BBC este unul dintre primele instituții internaționale care a realizat un reportaj din orașul controlat de guvern, unde au murit peste 400 de persoane. Având permisiunea guvernului sirian, jurnaliștii BBC au mers în cele mai afectate părți ale orașului.

„Pe măsură ce am intrat în cartierele afectate, a fost dificil să distingem între distrugerile cauzate de războiul civil de 12 ani din această țară și devastarea provocată de cutremur. Am văzut locuitori care așteptau în piețe reci, înconjurați de dărâmături, mulți dintre ei înveliți în pături și paltoane. În cartierul estic al-Shaar, sunetul excavatoarelor a răsunat pe fundalul clădirilor cu mai multe etaje aplatizate la pământ”, notează BBC.

„Cunoaștem pe cineva din acea clădire care locuia la primul etaj… nu a avut timp suficient să iasă din casă”, le-a spus o femeie jurnaliștilor britanici, indicând spre o grămadă de moloz.

„Clădirea s-a prăbușit în timp ce el era încă acolo. A murit alături de soția și copiii săi”, a spus ea despre o rudă.

Doar una dintre fiicele sale a fost salvată de sub dărâmături și se află acum la spital.

Cutremurul a adus și mai multă mizerie într-o țară deja cuprinsă de criză.

Bilanțul victimelor în zonele controlate de guvern și de rebeli a ajuns la aproape 4.000 de morți, iar peste 7.000 de persoane au fost declarate rănite sau date dispărute.

O mare parte din orașul Alep a fost distrusă în războiul civil, care a izbucnit în 2011, când o revoltă pașnică împotriva președintelui Bashar al-Assad a devenit, în final, violentă.

În ciuda eforturilor de a reconstrui unele părți ale fostului centru cosmopolit, orașul poartă încă rănile războiului dintre guvernul sirian susținut de Rusia și grupurile de rebeli.

Ca urmare a seisemelor, echipele de salvare sunt nevoite să dărâme chiar și unele dintre clădirile rămase încă în picioare, de teamă că acestea s-ar putea prăbuși în orice clipă.

„Două clădiri din apropierea mea s-au dărâmat. Fiecare dintre ele conținea aproximativ 30 de apartamente, iar în fiecare apartament locuiau cel puțin cinci persoane”, a spus un locanic pentru echipa BBC.

„Sunt în jur de 60 sau 70 de persoane încă prinse sub dărâmături. Doar patru sau cinci persoane au reușit să iasă”, a mai spus el.

Eforturile de salvare au fost îngreunate de instabilitatea clădirilor rămase în picioare.

„Clădirile se clatină în timp ce noi lucrăm pentru a salva oameni. Nu putem avea așa ceva, conform directivelor internaționale privind sănătatea și siguranța. Așa că i-am evacuat pe locuitori. Există un număr mare de oameni în adăposturi. Majoritatea sunt oameni care au fost evacuați pentru că clădirile lor nu sunt sigure”, a relatat un ofițer al armatei.
Mii de locuitori din cele mai afectate cartiere estice din Alep au fost forțați să se mute în adăposturi.

(Photo by Muhammed Said/Anadolu Agency via Getty Images)

Proteste masive în Georgia: Zeci de mii de persoane au cerut anularea legii controversate privind „influenţa străină”

Circa 50 000 de manifestanţi au ieşit în stradă sâmbătă seara la Tbilisi, în Georgia, transmite Reuters. Oamenii protestează împotriva unui proiect de lege controversat privind „influenţa străină”, susţinut de guvern, însă criticat de Statele Unite şi Uniunea Europeană, relatează Agerpres cu referire la AFP.

În mulţime, care s-a îndreptat spre Piaţa Europei, manifestanţii au fluturat steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene, la care Tbilisi vrea să adere, în pofida acestui text pe care detractorii săi îl consideră similar cu legislaţia rusă folosită împotriva opoziţiei.

„Georgia! Georgia!”, au scandat manifestanţii care au mărşăluit de-a lungul malului fluviului Kura, pe o ploaie torenţială.

Printre cei prezenţi, Mariam Meunargia a declarat că a venit să arate că ţara ei doreşte „pur şi simplu să facă parte din societatea europeană”. „Ne protejăm viitorul European”, a spus ea.

Manifestaţii care au mobilizat uneori zeci de mii de persoane împotriva acestui text zdruncină Georgia de la începutul lunii aprilie.

Acest text, iniţiativă a partidului aflat la putere „Visul Georgian”, a provocat mânia unei părţi a populaţiei, care îl consideră contrar aspiraţiilor europene ale acestei ţări din Caucazul de Sud.

Proiectul de lege prevede să impună oricărei organizaţii neguvernamentale sau media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.

Guvernul georgian susţine că această măsură este destinată să asigure „transparenţa” asupra finanţării organizaţiilor.

Criticat de asemenea de ţările occidentale, proiectul este inspirat dintr-o lege utilizată de mai mulţi ani de Kremlin pentru a reprima vocile disidente în Rusia.

Cum a votat publicul din Moldova la Eurovision 2024

Chiar dacă Republica Moldova nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024, publicul și juriul din țara noastră a avut ocazia să voteze concurenții celorlalte țări participante. Astfel, spectatorii și juriul din Moldova au acordat punctaj maxim – câte 12 puncte – prestației reprezentantelor țării vecine Ucraina.

Potrivit site-ului Eurovision, la ediția concursului muzical din 2024, publicul din Moldova a acordat Ucrainei 12 puncte, Israelului – 10, Suediei – 8, Croației – 7, Franței – 6, Elveției – 5, Italiei – 4, Greciei – 3, Irlandei – 2, iar Armeniei – 1.

La rândul său, juriul din țara noastră a acordat Ucrainei 12 puncte, Italiei – 10, Croației – 8, Elveției – 7, Franței – 6, Lituaniei – 5, Portugaliei – 4, Israelului – 3, Luxemburgului – 2, iar Suediei – 1, scrie Newsmaker.

Precizăm că Eurovision Song Contest, ediția 2024, a avut loc în perioada 7 – 11 mai, în orașul Malmo, Suedia.

Elveția a câștigat concursul muzical din acest an. Țara a fost reprezentată de interpretul Nemo, cu piesa „The Code”, despre indentitatea nonbinară. Croația, reprezentată de Baby Lasagna, cu piesa „Rim Tim Tagi Dim”, a completat podiumul liderilor, clasându-se pe locul doi. Pe locul trei s-a clasat Ucraina, reprezentată de interpretele alyona alyona & Jerry Heil cu piesa „Teresa & Maria”.

Interpreta Natalia Barbu, care a reprezentat Republica Moldova în acest an, nu a reușit să se califice în finala concursului Eurovision.

Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.

Primăria Chișinău adresează un apel către conducătorii auto, în contextul Blajinilor

În scopul asigurării unei bune desfășurări a serviciilor de transport către Cimitirul “Sfântul Lazăr”, Primăria Chișinău adresează un apel către conducătorii auto.

Se solicită ca locurile destinate autobuzelor de rută să fie păstrate libere, evitând parcarea neregulamentară în aceste zone.

„În atenția conducătorilor auto!

Vă rugăm să nu parcați neregulamentar în locurile destinate autobuzelor de rută către Cimitirul „Sfântul Lazăr”.
Păstrarea acestor locuri libere este esențială pentru buna desfășurare a serviciilor de transport și pentru a facilita accesul călătorilor către destinație. Totodată nu parcați neregulamentar sau fiți atenți cum staționați astfel ca să nu fie blocată circulația altor unități de transport, inclusiv unităților publice”, se arată în declarația Primăriei Chișinău.