Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut la 21 februarie 2022 independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei, prin semnarea a două decrete, şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, alimentând temerile privind izbucnirea unui război.
Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, transmite Agerpres.ro.
Cele două regiuni Doneţk şi Lugansk au fost scena unui conflict armat din 2014 între forţele proguvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova. Rusia a recunoscut astfel în mod deschis prezenţa sa militară pe teritoriul ”ocupat temporar” din Donbas.
La 22 februarie, Consiliul Federaţiei i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate. Anterior, încă din decembrie 2021, Rusia acumulase un număr mare de forţe la graniţa ucraineană.
La 23 februarie 2022, Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, care se aflau deja sub o administraţie politico-militară.
Anul 2014 a reprezentat pentru Ucraina începutul agresiunii Rusiei, întrucât Crimeea şi părţi din regiunile Doneţk şi Luhansk au fost ocupate de forţele ruse. Violenţele din estul Ucrainei din perioada aprilie 2014- decembrie 2021 au provocat peste 14.000 de victime, potrivit Centrului pentru Crize Internaţionale (International Crisis Group), incluzând civili şi personal militar, dintre care numărul deceselor în rândul civililor depăşeşte 3.400, conform estimărilor OHCHR.
Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că a solicitat la 23 februarie, fără succes, o conversaţie telefonică cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminentă din partea Rusiei. Rusia a adunat „aproape 200.000 de militari, mii de vehicule de luptă” la graniţa cu Ucraina, un mare război în Europa ar putea fi iniţiat de Rusia în curând, avertiza Zelenski vorbind în rusă şi nu în ucraineană, aşa cum obişnuia.
În aceeaşi zi, secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a adresat direct preşedintelui Vladimir Putin de la pupitrul Consiliului de Securitate pentru a-l îndemna să „oprească trupele (sale) să atace Ucraina”, dacă se confirmă „că se pregăteşte o operaţiune în acest sens”.
Preşedintele rus Vladimir Putin foloseşte criza pe care a creat-o prin mobilizarea militară masivă în jurul Ucrainei pentru a atinge două obiective majore: primul, avansarea şi posibil îndeplinirea eforturilor de a recâştiga controlul efectiv asupra Ucrainei şi al doilea, fragmentarea şi neutralizarea alianţei NATO, a evidenţiat la 27 ianuarie 2022 www.criticalthreats.org, pagina ce colectează actualizările Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Declanşarea invaziei la scară largă în Ucraina
La 24 februarie 2022, într-o declaraţie la televizor, cu puţin timp înaintea orei 3:00 GMT, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene „să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Astfel, la ordinul preşedintelui Vladimir Putin, care a acuzat ”abuzurile şi genocidul regimului de la Kiev” faţă de rusofonii din estul separatist al Ucrainei şi ignorarea de către Occident a cererilor sale privind garanţiile de securitate, Rusia a lansat în dimineaţa zilei de 24 februarie o ofensivă de anvergură asupra Ucrainei, cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmate de o ofensivă terestră pe mai multe fronturi, inclusiv dinspre Belarus, de unde conform relatărilor Kievului de la sfârşitul zilei, au fost trase şi patru rachete balistice.
La scurt timp după anunţul preşedintelui rus, s-au auzit focuri de armă în apropierea aeroportului Boryspil din Kiev, precum şi mai multe explozii în alte locuri din capitala ucraineană, în oraşul-port Mariupol, în estul Ucrainei, cel mai mare oraş ucrainean din apropierea zonei frontului, în Odessa, port la Marea Neagră, în sudul ţării. Centrele militare ucrainene de comandă din oraşele Kiev şi Harkov, al doilea oraş al ţării, situat în apropiere de frontiera rusă, au fost atacate cu rachete. Şi mai aproape de frontul conflictului din est, unde din 2014 se luptau separatiştii proruşi şi forţele ucrainene, la Kramatorsk, oraş care servea de asemenea drept cartier general al armatei ucrainene, s-au auzit explozii puternice. Un atac a fost declanşat şi dinspre peninsula Crimeea.
Ucraina a dispus închiderea spaţiului său aerian pentru aviaţia civilă, iar preşedintele Ucrainei a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării. Autorităţile de la Kiev au recomandat cetăţenilor ucraineni să plece de pe teritoriul Donbasului în faţa atacului masiv rusesc şi a operaţiunii militare declanşate de miliţiile separatiste, în condiţiile în care sub jurisdicţia Kievului se aflau două treimi din Donbas.
Preşedintele Ucrainei a decretat mobilizarea generală a trupelor ucrainene şi a transmis Uniunii Europene că dacă nu ajută Ucraina, ”războiul va fi la porţile voastre”.
La finalul zilei, mesajul Rusiei a fost că şi-a atins cu ”succes” toate obiectivele fixate pentru prima zi a ofensivei militare lansate în zori asupra Ucrainei. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, în urma bombardamentelor efectuate începând din zorii zilei cu aviaţia şi cu rachete de înaltă precizie au fost distruse 83 de ţinte terestre ale armatei ucrainene.
Trupele ruse au reuşit să cucerească un aerodrom de lângă capitala Kiev, centrala de la Cernobîl şi zone din sudul Ucrainei, inclusiv o parte a regiunii Herson, oraşul Ghenicesk, port la Marea Azov, unde trupele ruse au preluat controlul şi asupra unor obiective strategice, precum o hidrocentrală şi Canalul Crimeei de Nord, care furnizează apă regiunii Herson. La finalul zilei, Forţele armate ucrainene transmiteau că soldaţii ruşi pătrunseseră în Nicolaev, din sudul ţării, şi se purtau lupte în vecinătatea oraşului Cernihiv, din nord.
După prima zi de agresiune rusă, Ucraina a raportat 57 de victime, conform https://war.ukraine.ua/. Cel puţin 40 de soldaţi ucraineni şi circa 50 de soldaţi ruşi sau combatanţi din estul separatist al Ucrainei fuseseră ucişi în luptele care, conform Kievului, s-au desfăşurat pe aproape toată graniţa cu Rusia.
Datele provizorii, ”doar vârful aisbergului”
La un an de la declanşarea invaziei, numărul civililor care şi-au pierdut viaţa în Ucraina a depăşit pragul de 8.000, a informat Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), la 21 februarie 2023. ”Datele noastre reprezintă doar vârful aisbergului într-un război al cărui cost în rândul civililor este insuportabil”, a menţionat într-un comunicat înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk. Raportul anual al OHCHR mai arată că 13.287 de civili au fost răniţi într-un an de conflict, iar 487 dintre civilii ucişi şi 954 dintre răniţi erau copii.
Potrivit rapoartelor anterioare publicate de OHCHR, cele mai multe victime în rândul civililor provin din regiunile Doneţk şi Luhansk – peste 4.000 de decese. Majoritatea victimelor în rândul civililor au fost provocate de utilizarea armelor explozive cu rază distructivă mare, inclusiv bombardamente de artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, proiectile şi lovituri aeriene.
OHCHR consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari, întrucât primirea informaţiilor din anumite puncte unde au avut loc ostilităţi intense a întârziat şi multe raportări sunt încă în aşteptarea coroborării. În această situaţie se află regiunile Mariupol (regiunea Doneţk), Izium (regiunea Harkov), Lisiciansk, Popasna şi Severodoneţk (regiunea Luhansk), pentru care există acuzaţii privind numeroase victime în rândul civililor, potrivit https://www.ohchr.org/.
Pe lângă acest bilanţ parţial, estimările arată că peste 15.000 de persoane sunt date dispărute, peste 14 milioane au fost dislocate, dintre care aproape 8 milioane au fugit din ţară şi peste 6,5 milioane sunt strămutate în interiorul ţării. Mai mult de 140.000 de clădiri au fost distruse într-un an de război în Ucraina, conform datelor publicate de Reuters.
Conform datelor UNICEF publicate la 24 ianuarie 2023, războiul a provocat întreruperea educaţiei pentru aproximativ 5 milioane de copii şi tineri.
Până la 19 februarie 2023, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a identificat 780 de atacuri asupra serviciilor de sănătate din ţară, de la începutul războiului.
De la 24 februarie 2022, Asociated Press (AP) şi reţeaua de documentare Frontline au verificat 636 incidente care au implicat potenţiale crime de război, potrivit www.pbs.org.
Autorităţile ucrainene au înregistrat peste 70.000 de crime de război, în care sunt incluse omorârea civililor, atacuri asupra infrastructurii civile, violuri, deportări forţate şi altele, conform https://war.ukraine.ua.
Peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei Ucrainei, iar pierderile sunt probabil similare de partea ucraineană, estima la 10 noiembrie 2022, şeful de stat major al SUA, generalul Mark Milley, citat de AFP.
”Sancţiunile primite de Rusia nu au oprit războiul”, notează Politico, care a publicat la 21 februarie 2023 un raport al autorităţilor ucrainene ce indică pierderi de peste 48 de miliarde de euro în daune asupra mediului în Ucraina.
