Oficialii din Rusia promovează o operaţiune de propagandă ce încadrează în mod fals războiul din Ucraina ca fiind unul existenţial, esenţial pentru ca Federaţia Rusă să-şi continue supravieţuirea ca stat şi ca naţiune, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza ultimelor evoluţii de pe front, publicată marţi, scrie ziare.com.
Într-un interviu acordat televiziunii de stat la 26 februarie, Vladimir Putin a avertizat că nu ştie dacă „un astfel de grup etnic precum poporul rus poate supravieţui în forma în care există astăzi”, dacă Occidentul reuşeşte să „distrugă Federaţia Rusă şi să stabilească controlul asupra rămăşiţelor sale”.
Putin, observă ISW, a pus bazele pentru lansarea acestei operaţiuni propagandistice în discursul său din 21 februarie din faţa Adunării Federale, în care a acuzat Occidentul colectiv că se foloseşte de războiul din Ucraina pentru a ameninţa existenţa Federaţiei Ruse.
Apoi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, aliatul lui Putin, a invocat raţiuni existenţiale similare într-un editorial intitulat „Puncte fără întoarcere”, publicat luni, 27 februarie, în presa rusă, în care a acuzat Occidentul că a alimentat situaţia actuală din Ucraina încă de la căderea Uniunii Sovietice.
Ambele declaraţii, arată ISW, se încadrează într-o operaţiune de propagandă prin care războiul din Ucraina este prezentat ca fiind unul existenţial, esenţial pentru supravieţuirea în continuare a Federaţiei Ruse post-sovietice, ceea ce reprezintă probabil o încercare de a prezenta războiul ca având mize mai mari pentru Rusia şi Occident decât are în realitate.
Probabil că Putin speră să creeze condiţiile propagandistice pentru a acuza Ucraina şi Occidentul că ameninţă supravieţuirea Federaţiei Ruse, ca răspuns la eşecurile militare ruseşti şi la sprijinul occidental pentru victoriile ucrainene, estimează ISW, care precizează că niciun oficial occidental proeminent nu a cerut dizolvarea Federaţiei Ruse, iar liderii occidentali au fost foarte atenţi să îşi articuleze scopul ca fiind acela de a permite Ucrainei să îşi elibereze cel mult tot teritoriul.
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat într-un interviu la Rossia-1, tot la 26 februarie, că tipurile de arme pe care Occidentul decide să le furnizeze Ucrainei vor determina cât de departe vor trebui să ajungă trupele ruseşti pentru a „îndepărta ameninţarea” de la graniţele Rusiei. Putin a făcut o declaraţie similară în discursul său din 21 februarie, în încercarea de a descuraja Occidentul să furnizeze Ucrainei sisteme cu rază lungă de acţiune, sugerând că furnizarea unor astfel de sisteme va prelungi războiul, „forţând” Rusia să ocupe mai mult teritoriu ucrainean pentru a fi „în siguranţă”.
Toată această retorică este menită să întărească sprijinul intern pentru război şi să alimenteze temerile în Occident cu privire la instabilitatea ce ar urma prăbuşirii Rusiei, pentru a descuraja astfel ajutorul occidental pentru Ucraina şi pentru a convinge Occidentul să constrângă Kievul să accepte cererile Rusiei. De altfel, conchide ISW, campaniile de propagandă ruseşti au susţinut pe tot parcursul războiului un obiectiv strategic permanent: de descurajare sau încetinire a furnizării de către Occident a sprijinului material pentru Ucraina.
