Plăcinta miresei, ghițman, rasol de șuvai, plachie de pește și borș cu burecheți și-au câștigat statutul de specialități tradiționale garantate din RM

25/08/2023

News

Încă un pas important spre protejarea și promovarea patrimoniului culinar al țării! „Plăcinta miresei”, „Ghițman”, „Rasol de șuvai”, „Plachie de pește” și „Borș cu burecheți” și-au câștigat recent statutul de Specialități tradiționale garantate (STG) din Republica Moldova, fiind înregistrate cu succes la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Toate aceste produse tradiționale reprezintă bogăția gastronomică și culturală a raionului Ștefan Vodă, fiind înregistrate de către Asociaţia Obştească „Nistrul de Jos – Meleag Natal”.

„Plăcinta miresei” este o delicioasă combinație de aluat copt și umplutură din brânză de vaci, ouă, zahăr și sare, având o textură fină și stratificată. Aceasta este tradițional coaptă în cuptor. Poate fi asortată cu smântână, iaurt natural sau cu iaurt cu fructe, lapte acru, chișleag sau cu băuturi nealcoolice reci.

„Ghițmanul” reprezintă o altă specialitate tradițională garantată, realizată din aluat dospit copt și umplutură din cubulețe de cartofi, jumări din carne de porc, ceapă și sare. Mirosul şi aroma sunt plăcute, specifice combinaţiei de cartof copt cu jumări şi ceapă. De obicei ghiţmanul este copt în cuptor.

„Rasolul de șuvai” impresionează cu gustul său dulce-acriu pronunțat, obținut prin combinația de pește șuvai din Nistru și legume. Acesta are aspectul unui bulion lichid străveziu roșietic, îmbogățit cu pește și legume fierte, menținând savoarea specifică a peștelui și condimentelor.

„Plachia de pește” este o mâncare ce îmbină peștele (somn, știucă, crap) din Nistru cu legume, rezultând o savoare plăcută, specifică preparatelor înăbușite.

„Borșul cu burecheți” este o alegere tradițională ce oferă un gust natural plăcut, conferit de combinarea gustului unui bulion de legume, burecheţi preparaţi din carne de porc şi aluat nedospit cu ouă, dulce-acriu pronunţat, obţinut datorită prezenţei sucului de roşii şi borşului acru tradiţional.

Prin obținerea certificatului STG, aceste specialități nu numai că sunt recunoscute oficial, dar sunt și protejate împotriva utilizării neautorizate, contribuind astfel la păstrarea autenticității gastronomiei moldovenești. Aceste cinci STG au fost identificate în cadrul proiectului „Dezvoltare locală și cooperare transfrontalieră în domeniul produselor agricole și alimentelor tradiționale (LOC FOOD)”, finanțat cu suportul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, implementatorul proiectului fiind Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM).

Înregistrarea STG-urilor la AGEPI constituie o reușită atât pentru producătorii locali, cât și pentru întreaga comunitate din Republica Moldova. În contextul unei lumi tot mai globalizate, acțiunile de conservare și protejare a patrimoniului culinar capătă o semnificație esențială în menținerea identității culturale și naționale.

Specialitatea tradițională garantată evidențiază aspectele tradiționale, cum ar fi modul în care produsul este fabricat sau compoziția sa, fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Pentru a fi înregistrată, denumirea trebuie să fie specifică în sine sau să exprime specificitatea produsului agricol sau alimentar. STG-ul nu face referire la o origine, dar pentru a obţine protecţie, produsul trebuie să aibă o compoziţie tradiţională (reţetă), sau un mod de producţie tradiţional. Materiile prime sau modul de producţie trebuie să confere caracterul tradiţional al produsului în raport cu alte produse.

Amintim că, în prezent, în Republica Moldova sunt protejate 7 denumiri de origine autohtone, 11 indicaţii geografice autohtone şi 6 specialități tradiționale garantate autohtone.

Harta interactivă a produselor tradiționale din Republica Moldova, care conține atât IG, DO și STG protejate, cât și cele cu potențial de a fi certificate, poate fi accesată aici: http://harta-ig.agepi.gov.md .

Târg de cariere, la Chișinău. Mii de locuri de muncă puse la dispoziție

ANOFM organizează joi, 19 septembrie 2024, Târgul Locurilor de Muncă, între orele 10:00-14:00, la Palatul Republicii (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari,16), scrie tvrmoldova.md.

La Târg sunt invitate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv refugiații din Ucraina, unde 60 angajatori vor oferi peste 3000 locuri de muncă libere. Cu studii sau fără, cu experiență sau fără, fiecare va găsi oferta potrivită, precizează un comunicat al ANOFM.

În cadrul evenimentului angajatorii, care activează în diferite ramuri ale economiei: servicii, comerț, transport și depozitare, industria prelucrătoare, sănătate și asistență socială, administrare publică și asigurări sociale obligatorii, construcții vor prezenta ofertele de muncă libere.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor negocia direct cu angajatorii privind locurile de muncă libere și condițiile de ocupare a lor, vor prezenta angajatorilor CV-ul şi vor stabili interviuri de angajare.

Direcția generală ocuparea forței de muncă municipiul Chişinău va pune la dispoziție celor prezenți la Târg, informația a peste 6000 oferte de muncă libere înregistrate în baza de date și va acorda servicii de intermediere.

Nouă din zece părinți din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87% în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Grădina Zoologică din Chișinău își reia programul obișnuit pentru vizitatori

Grădina Zoologică din Chișinău anunță revenirea la programul său normal de funcționare începînd din această săptămînă, conform declarației administratorului Roman Crețu, anunță Noi.md.

Astfel, luni va fi zi sanitară, iar vizitatorii nu vor avea acces în această zi pe teritoriu.

„Totodată, odată cu scurtarea zilei, vom reduce treptat timpul de vizitare a Grădinii Zoologice. Dacă ziua se va scurta mai rapid decît ne așteptăm, programul de vizitare va fi ajustat în consecință,” a precizat Roman Crețu. Începînd cu data de 1 noiembrie, programul de vizitare a Grădinii Zoologice va fi limitat pînă la ora 17:00. Reprezentanții Grădinii Zoologice își așteaptă vizitatorii să se bucure de timpul petrecut în acest loc.