Ministrul de Externe Serghei Lavrov și Maria Zaharova, purtătoarea lui de cuvânt, au fost amanți, susține o fostă deputată rusă: „În rândul elitelor e la modă să ai două familii”

21/10/2023

News

Maria Maksakova, fostă deputată a Dumei de Stat a Federației Ruse, lider al opoziției, aflată în exil în Ucraina din 2015, a dezvăluit, într-un interviu la Freedom TV, că Serghei Lavrov, 73 de ani, ministrul de externe al Kremlinului, și Maria Zaharova, 47 de ani, purtătoarea lui de cuvânt, au fost amanți, relatează portalul TSN, conform Libertatea.

Potrivit Mariei Maksakova, fostă deputată din partea partidului de guvernământ Rusia Unită, Serghei Lavrov trăiește de mult timp o „viață dublă”.

În timp ce era căsătorit, din 1971, cu Maria, Lavrov, filolog și profesoară de limba și literatura rusă la biblioteca Misiunii Permanente a Rusiei la ONU, Lavrov a întâlnit-o „accidental”, în clădirea Ministerului de Externe, pe Maria Zaharova, corector al ediției publicației departamentale Visnyk MZS, spune Maksakova.

Lavrov a fost atât de îndrăgostit de „tinerețea, răutatea și caracterul ei extravagant”, încât a decis să o ia cu el la New York. unde diplomatul era președintele Consiliului de Securitate al ONU.

Maria Maksakova: ,,Acolo, în SUA, Zaharova a avut o fiică, în 2010, care seamănă foarte mult cu Lavrov. Probabil de aceea ministrul a continuat să-i arate afecțiune în toți acești ani.”

Lavrov a lucrat pentru Ministerul Afacerilor Externe până în 1994, când a revenit la ONU, ca reprezentant permanent al Rusiei. Din 2004 este ministru de externe.

Absolventă de jurnalism, Zaharova a lucrat la Departamentul de Presă al Ministerului de Externe (2003-2005, 2008-2011). Din 2005 până în 2008, a fost secretarul de presă al Misiunii Permanente a Federației Ruse pe lângă ONU, la New York. Din 2015 este purtător de cuvânt al ministerului condus de Lavrov.

Fosta deputată Maksakova susține că, mai târziu, Lavrov a început o altă relație apropiată, „din nou o aventură oficială” cu Svetlana Poliakova, o angajată a Ministerului de Externe.

„Pe iahturi scumpe cu Svetlana Poliakova”

„Cu această Svetlana călătorea în mod regulat pe iahturi scumpe și în vile de lux”, adaugă disidenta rusă, cântăreață de operă renumită, în vârstă de 46 de ani.

Potrivit ei, oligarhul rus Oleg Deripaska organiza în mod regulat astfel de vacanțe pentru Lavrov.

Polina Koleva, 27 de ani, este fiica Svetlanei Poliakova, „femeia cu care ministrul rus are o relație din anii 2000”.

A studiat la un internat privat din Bristol, apoi și-a obținut un master în economie și strategie pentru afaceri la Imperial College Business School.

Fiica „vitregă” și fiica naturală, sub sancțiuni în Regatul Unit

Polina, pe care guvernul Regatului Unit o numește „fiica vitregă” a lui Lavrov, are un apartament de 5,8 milioane de dolari într-unul dintre cele mai scumpe cartiere ale Londrei.

Fiica naturală a lui Lavrov, Ekaterina Vinokurova, 40 de ani, a urmat cursurile Universității Columbia din New York, unde a locuit timp de 17 ani, înainte de a-și obține diploma de licență la London School of Economics.

Atât Kovaleva, cât și Vinokurova au fost sancționate de Marea Britanie, după invazia Ucrainei.

Mark Feigin, un al opozant rus, a declarat că „în rândul așa-zisei elite de la Kremlin este la modă să aibă două familii”.

Exemple sunt chiar președintele rus Vladimir Putin și Serghei Șoigu, ministrul apărării.

Vladimir Putin a fost căsătorit cu Liudmila Putina, cea cu care are două fiice, Maria şi Ekaterina. Presa occidentală a scris că „amanta” liderului de la Kremlin este fosta campioană olimpică și mondială la gimnastică ritmică Alina Kabaeva, care i-ar fi dăruit deja doi fii.

Oficial, Serghei Șoigu, ministrul apărării, este căsătorit cu Irina și au două fiice: Iulia, directorul centrului de asistență psihologică de urgență al Ministerului Situațiilor de Urgență, și Ksenia, care conduce federația rusă de triatlon. Danilo Şebunov, 22 de ani, este fiul lui Șoigu și al Elenei Șebunova, fosta stewardesă a echipei de zbor a Ministerului rus al Situațiilor de Urgență.

Românii vor alege pe 9 iunie cei 33 de membri din România în Parlamentul European

La alegerile din iunie 9 iunie, cetățenii români își vor alege cei 33 de membri din România în Parlamentul European. În Republica Moldova, pentru acest scrutin, vor fi deschise 52 de secții de votare, dintre care 13 secții – în Chișinău, transmite IPN.

Ambasada României la Chișinău menționează că cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Este vorba despre cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, în cazul elevilor din școlile militare sau carnetul de serviciu militar.

Dintre cele 52 de secții de votare, 28 sunt în zona centrală a țării, 17 secții de votare sunt în zona de nord, iar 7 – în sudul Republicii Moldova. Misiunea diplomatică precizează că numărul secțiilor de votare a crescut substanțial față de exercițiul electoral precedent. Or, în anul 2019 au fost deschise în total de 36 de secții de votare în Republica Moldova.

La scrutinul din 9 iunie votarea începe la ora locală 07.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se vor afla la sediul secției de votare la ora 22.00, precum și cei care se vor afla la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot vor putea să-și exercite dreptul de vot până la ora locală 23.59.

La mulți ani, Maiei Sandu! Șefa statului își sărbătorește azi ziua de naștere

Astăzi, șefa statului, Maia Sandu, își sărbătorește ziua de naștere. Aceasta împlinește 52 de ani, scrie noi.md.

Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între 1989 şi 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei, Facultatea Management. Din 1995 pînă în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică pe lîngă președintele Republicii Moldova. În 2010 a absolvit Harvard Kennedy School of Government. Între 2010 şi 2012, a activat în calitate de consilier al directorului executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA. În iulie 2012, Maia Sandu a devenit ministru al educației, funcție deținută pînă în iulie 2015. În mai 2016, Maia Sandu a înființat și a fost desemnată președinta Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a organizat și a participat la numeroase acțiuni de protest împotriva guvernării Partidului Democrat. A participat și la alegerile prezidențiale din 2016, ajungînd în turul doi. Din februarie 2019 pînă în iunie 2019, a fost deputat în Parlament. În iunie 2019, a fost desemnată în funcția de prim-ministru, pe care a deținut-o pînă în noiembrie 2019. Maia Sandu a condus PAS pînă în decembrie 2020, renunțînd la funcția de președinte de partid după cîștigarea alegerilor prezidențiale. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, după victoria din 15 noiembrie 2020, cînd a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Anterior, Maia Sandu a spus că „începînd de cînd am devenit ministră, petreceam această zi acasă, în sînul familiei”.

Guvernul României a aprobat noul pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Guvernul României a stabilit continuarea ajutorului pentru alimentarea cu energie a Republicii Moldova, printr-o ordonanță de urgență, adoptată ieri, în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, semnat în anul 2022. De asemenea, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale, scrie radiochisinau.md.

„Astfel, actul normativ prevede ca, în cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică din România pot vinde energie către traderi sau furnizori desemnați de către Guvernul Republicii Moldova la un preț de referință, la care se adaugă costul certificatelor de bioxid de carbon, după caz. Iar energia electrică vândută în aceste condiții va acoperi exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.

Următoarea măsură de susținere a țării vecine este circumscrisă acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest acord a fost semnat, vă reamintesc, la Chișinău, în data de 11 februarie 2022. În consecință, pentru reconstrucția căminului studențesc al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul,

Guvernul român va contribui cu 11,5 milioane lei, fondurile vor fi transferate către Cancelaria de Stat din Republica Moldova până la finalul anului, în trei tranșe, în funcție de stadiul execuției acestor lucrări. Detaliile au fost stabilite prin hotărârea de Guvern adoptată astăzi, la care fac referire.

O altă latură de sprijin pentru Republica Moldova – este și oferit tot în cadrul acordului de 100 de milioane de euro – este pentru consolidarea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică. În consecință, Guvernul României va sprijini autoritățile de la Chișinău cu suma de 12,7 milioane lei, pentru dotarea structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Mihai Constantin.