Procuratura raionului Ialoveni anunță trimiterea în judecată a cauzei penale intentate în privința unui minor de 15 ani, învinuit de omor premeditat (art.145 alin.(2) lit.a) din Codul penal).
Potrivit acuzatorilor, învinuitul, la data de 17 septembrie 2023, aproximativ la ora 22:30, s-a deplasat la domiciliul victimei, care s-a dovedit a fi un bărbat de 34 de ani, locuitor al unui sat din raionul Ialoveni. Acționând cu intenție directă, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având scopul de a-l omorî pe bărbat, urmare a unui conflict care a avut loc între ei în aceiași zi, a bătut la ușa casei acestuia și i-a solicitat să iasă în curte. Imediat, i-a aplicat în zona toracică, o lovitură cu un cuțit de bucătărie pe care îl avea asupra sa, luat din timp de la domiciliul său.
În rezultat, victima a decedat la scurt timp, în rezultatul șocului hemoragic.
Învinuitul a refuzat să facă declarații la caz.
Potrivit legii, omorul premeditat se sancționază cu închisoare de la 10 la 20 ani sau cu detențiune pe viață, minorii beneficiind de reducerea pedepselor în limitele prevederilor Codului penal.
Reamintim că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată, până când vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
O țară din UE renunță la panourile solare. Motivul
Slovacia a anunțat că, până în 2026, va elimina complet subvențiile pentru energia regenerabilă. Decizia este justificată prin lipsa de încredere în sursele de energie eoliene și solare. Autoritățile slovace susțin că un „mix energetic sănătos” trebuie să se bazeze pe energia nucleară, considerând-o o alternativă mai stabilă și mai fiabilă.
Măsura anunțată de Slovacia va avea un impact semnificativ asupra industriei de energie regenerabilă din țară.
Sute de producători, afectați
Aproximativ 600 de producători de energie verde vor fi afectați, dintre care 89 chiar în acest an.
Subvențiile tarifare de alimentare, care au fost finanțate prin facturile de energie electrică ale cetățenilor, vor fi eliminate, iar producătorii vor fi obligați să vândă energia la prețurile pieței.
Această schimbare ar putea conduce la scăderi drastice ale rentabilității și, în unele cazuri, la închiderea instalațiilor de energie regenerabilă.
Dezvoltarea „haotică” a energiei regenerabile
Potrivit Oficiului de Reglementare pentru Industriile de Rețea (URSO) din Slovacia, deși privilegiile de acces la rețea vor rămâne neschimbate, subvențiile nu mai sunt favorizate, fiind considerate ineficiente și împovărătoare pentru consumatori.
Jozef Holjenčík, președintele URSO și un critic al surselor regenerabile, a condamnat în repetate rânduri dezvoltarea „haotică” a energiei regenerabile din Slovacia.
Acesta a avertizat cu privire la influența „speculatorilor” și a „organizațiilor de lobby” care promovează „ideologia verde”.
Holjenčík consideră că sprijinul financiar al statului nu ar trebui să vină „în detrimentul cetățenilor slovaci și UE” și că cei care doresc să investească în energie regenerabilă, precum panouri solare sau pompe de căldură, ar trebui să o facă pe cont propriu, fără subvenții guvernamentale.
Impactul asupra obiectivelor climatice
Analistul Ján Pišta a subliniat că această schimbare ar putea avea consecințe asupra angajamentelor climatice ale Slovaciei.
Obiectivul țării de a ajunge la o cotă de 23% energie regenerabilă până în 2030 este deja considerat insuficient de Comisia Europeană, în contextul obiectivului general al UE de 42,5%.
În plus, reducerea sprijinului pentru energie regenerabilă ar putea îngreuna și mai mult îndeplinirea acestor obiective.
Potrivit lui Pišta, prețurile de pe piața de energie ar putea descuraja operatorii să mențină instalațiile de energie regenerabilă în funcțiune.
Acest lucru ar putea contribui la o scădere a capacităților de producție regenerabilă, afectând nu doar Slovacia, ci și obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Decizie controversată a Slovaciei
Ján Karaba, reprezentant al Asociației Slovace pentru Energie Durabilă (SAPI), a criticat poziția anti-regenerabilă a autorităților slovace.
Acesta susține că energia eoliană și solară continuă să devină mai eficiente și mai accesibile, iar costurile lor au scăzut considerabil în ultimii ani.
Datele de la WindEurope indică faptul că cele mai mari creșteri ale capacității de energie eoliană au fost înregistrate nu doar în țările dependente de combustibili fosili, cum ar fi Germania și Marea Britanie, ci și în cele tradițional nucleare, cum ar fi Franța.
Pe de altă parte, susținătorii deciziei Slovaciei consideră că energia nucleară reprezintă o soluție mai stabilă și mai predictibilă pentru un „mix energetic sănătos”.
Aceștia argumentează că sursele regenerabile, deși valoroase, nu pot asigura fiabilitatea necesară pentru o rețea energetică complexă.
Un milionar și-a șocat familia după moartea sa: Toată averea a lăsat-o unei ghicitoare
Un manager IT din Küsnacht a fost găsit fără viață în apartamentul său. La scurt timp, o femeie din München s-a prezentat drept unica moștenitoare, dar fiul defunctului contestă testamentul în instanță, scrie adevărul.ro.
Într-o seară de februarie 2023, poliția din Zürich a primit un apel neobișnuit. O femeie din München a cerut verificarea apartamentului unui manager IT elvețian. Când autoritățile au ajuns la fața locului, l-au găsit pe C., în vârstă de 57 de ani, prăbușit în baie, fără suflare, potrivit publicației germane 20 min.
A doua zi, apelanta a ajuns la Zürich având asupra sa un document medical ce o desemna reprezentantă legală a defunctului, precum și un testament din 2015 care îi lăsa întreaga avere. Ceea ce a stârnit suspiciuni este că femeia se prezenta online drept clarvăzătoare, cititoare de tarot și maestră Reiki.
Moștenitorul legal ar fi fiul de 16 ani al managerului, care, alături de mama sa, Denise Rodriguez, fostă candidată la Miss Elveția, luptă pentru anularea testamentului. Ei susțin că femeia din München, care avea datorii de peste 100.000 de franci către defunct, a obținut testamentul prin metode frauduloase.
Autoritățile elvețiene intenționau să închidă cazul, însă familia defunctului critică dur această decizie. „Deși cauza morții a rămas incertă, nu s-a dispus nicio autopsie”, susține Rodriguez. Mai mult, în ultimii doi ani, nu s-au efectuat audieri ale martorilor care ar fi putut clarifica circumstanțele testamentului. „Nici logodnica lui, nici prietenul cel mai bun, nici medicul de familie și nici măcar clarvăzătoarea nu au fost chestionați. Singura investigație a fost o analiză a scrisului de mână”.
Un raport al Institutului de Criminalistică din Zürich arată că procura medicală a fost completată de două persoane diferite, iar originea testamentului rămâne incertă. Momentul exact al redactării și autenticitatea semnăturii nu au putut fi verificate. Dacă testamentul rămâne valabil, fiul lui C. ar primi doar partea minimă prevăzută de lege – adică jumătate din avere.
Pe 25 martie, cazul va fi judecat de Tribunalul Districtual din Meilen. Rodriguez a depus plângere și împotriva deciziei de clasare a anchetei penale. „Este esențial să aflăm adevărul despre acest testament, care nu a fost găsit nici la notar, nici în posesia defunctului, ci doar la femeia din München”, afirmă ea.
Fiul decedatului speră ca acest conflict să se încheie curând: „Moartea tatălui meu a fost deja o lovitură grea. Vreau doar să merg mai departe și să mă concentrez pe școală.”
Granturi de la Uniunea Europeană pentru întreprinderile agricole
Întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale ale Moldovei au ocazia să beneficieze de finanțare de până la 383.000 de lei pentru a-și moderniza afacerile. Solidarity Fund PL în Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, a lansat un nou apel de granturi pentru eficientizarea lanțurilor valorice agroalimentare. Inițiativa face parte din proiectul „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Suportul financiar este destinat pentru achiziționarea, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor care vor asigura transformarea materiilor prime și semiprocesate în produse finite.
Zece companii deja beneficiază de acest sprijin în urma participării la apelul de propuneri de proiecte lansat în octombrie 2024. Întreprinderile selectate activează în sectoare precum prelucrarea fructelor și legumelor, fabricarea uleiurilor, produselor lactate, panificație, dulciuri, sucuri și alte produse agroalimentare.
Granturile pot fi utilizate pentru modernizarea proceselor de producție, prin achiziționarea de utilaje și echipamente, cum ar fi: frigidere, cuptoare, prese de ulei, linii de ambalare și etichetare, utilaje pentru procesare și depozitare.
Acum, prin relansarea apelului, și alte afaceri au șansa de a accesa aceste fonduri pentru a-și dezvolta capacitățile de producție și a contribui la îmbunătățirea rezilienței economice la nivel local.
Bugetul total al apelului de granturi este de aproximativ 3.447.000 de lei. Pentru mai multe detalii despre procesul de aplicare, accesați pagina oficială Solidarity Fund PL în Moldova.
