Autoritățile vor evalua cauzele care duc la necesitatea de a beneficia de ajutor social

Structurile teritoriale de asistență socială vor evalua cauzele care duc la necesitatea de a beneficia de ajutor social. Evaluarea va fi însoțită de un plan care poate include furnizarea de măsuri de asistență socială, inclusiv servicii sociale, iar în cazul familiilor cu beneficiari apți de muncă – și măsuri de ocupare în câmpul muncii. Prevederile se conțin într-un proiect de lege înregistrat în Parlament, transmite IPN.

Autorul proiectului, deputatul Dorian Istratii, menționează că prin această inițiativă se dorește reducerea dependenței de ajutoare sociale, dar și încurajarea beneficiarilor apți de muncă să participe la măsurile active de ocupare a forței de muncă. „Motivația de a lucra este un aspect important pentru sistemul de ajutor social, chiar dacă nu este legat direct de mecanismul de direcționare. Orice mecanism de asistenţă socială trebuie să fie construit într-un mod care să încurajeze incluziunea socială și angajarea în câmpul muncii”, argumentează autorul proiectului.

Conform datelor Casei Naționale de Asistență Socială, pe parcursul anului 2023 au fost achitate mijloace financiare pentru plata prestației de ajutor social în cuantum de 686,5 milioane de lei, iar pentru anul 2024 este preconizată suma de 725,4 milioane de lei.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată în Parlament, iar dacă va fi adoptată, va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025.

Vladimir Putin include în lege noțiunea de „genocid împotriva poporului sovietic”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea care prevede conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic”, comis în al Doilea Război Mondial, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al Kremlinului se arată că legea federală va reglementa păstrarea memoriei, securitatea și întreținerea mormintelor victimelor acelui genocid. Totodată, aceasta stabilește un mecanism de căutare a locurilor de înhumare și a mormintelor comune, pentru a aduce omagiu  victimelor.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Conform statisticii, peste 26 de milioane de cetățeni ai fostei URSS, dintre care opt milioane de soldați, au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cinci noi poduri vor lega România și Moldova. Primul va fi „Podul de Flori” de la Ungheni

Încep lucrările la primul pod peste Prut construit după Revoluție, iar alte patru sunt în faza de proiectare, afirmă Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii din România . Pe 26 aprilie, la Ungheni, va fi lansată oficial construcția Podului de Flori, un nou punct de legătură rutieră între Republica Moldova și România, transmite IPN.

Evenimentul este unul simbolic și marchează începutul unui proiect de infrastructură așteptat de zeci de ani. Podul de la Ungheni va fi primul dintre cele cinci noi poduri planificate între cele două maluri ale Prutului. Autoritățile din ambele țări subliniază atât importanța practică, cât și valoarea istorică și simbolică a acestei construcții.

Ministrul transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, a declarat că începerea lucrărilor reprezintă un moment important. Proiectul presupune construirea a două poduri rutiere, câte unul pentru fiecare sens de mers, cu termen de finalizare estimat pentru a doua jumătate a anului 2026. Aceste poduri vor continua traseul autostrăzii A8, care va lega Chișinăul de Iași și mai departe de Pașcani și Târgu Mureș, facilitând astfel conexiunea cu rețeaua rutieră europeană.

„Dar mai vreau să anunţ un lucru, avem încă patru poduri la stadiul de proiectare. Anul viitor se va termina proiectarea şi, odată cu ele, vom avea cinci noi poduri peste Prut, ceea ce e un lucru bun”, a adăugat oficialul român.

Sorin Grindeanu afirmă că finalizarea acestora va consolida conectivitatea transfrontalieră și va stimula dezvoltarea regională.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a subliniat că podurile devin simboluri ale apropierii dintre Moldova și Europa și contribuie la siguranța rutieră, mobilitatea populației și dezvoltarea economică.

O companie de publicitate cere Primăriei Capitalei un prejudiciu de 66 milioane de euro

Operatorul de publicitate EpaMedia solicită un prejudiciu de peste 66 de milioane de euro de la Primăria Chișinău. Despre aceasta scrie consilierul municipal al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, pe pagina sa de Facebook. Consilierul solicită edilului Ion Ceban și viceprimarului Ilie Ceban convocarea urgentă a Consiliului municipal Chișinău, ca să prezinte informații la acest subiect, transmite IPN.

Victor Chironda susține că a primit o notificare de arbitraj de la compania de publicitate EpaMedia și o notă informativă emisă de Direcția Asistență juridică a primăriei. Motivul invocat în act este că Primăria nu și-a îndeplinit obligațiile conform unui contract de parteneriat public-privat, încheiat în 2017 între municipalitate și operatorul de publicitare, care solicită, în consecință, achitarea unui prejudiciu de peste 66 de milioane de lei.

Contractul prevedea construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public, cheltuielile fiind pe seama companiei de publicitate. La rândul său, primăria era obligată să pună la dispoziția investitorului locații pentru 1850 de panouri de reclamă.

Potrivit lui Victor Chironda, deși demersurile companiei către primărie au început în noiembrie 2024, despre această solicitare de arbitraj, consilierilor municipali li se comunică abia la 22 aprilie, când e data limită de desemnare a unui arbitru din partea autorității publice.

O nouă ,,ţară” pe harta lumii. Este extrem de bogată în aur, resurse minerale, petrol și gaze
Articolul anterior
Kievul cere Occidentului să împiedice producția de arme a Rusiei. Dmitro Kuleba: Sunt lacune în sistemul de sancțiuni împotriva Moscovei
Articolul următor
Close menu