Bilanțul caloric zilnic este determinat de câte calorii se consumă și câte calorii se ard. Când mâncăm mai mult decât „cheltuim”, se produce un surplus de calorii. Corpul stochează aceste calorii suplimentare sub formă de grăsime.
Cea mai cunoscută consecință a mâncatului în exces este creșterea în greutate, dar nu este singura problemă.
Din acest motiv, mâncatul în exces poate fi deosebit de problematic pentru că generează dezvoltarea de grăsime corporală și a obezității. Cel mai mult ne îngrăşăm atunci când consumăm alimente bogate în grăsime şi carbohidraţi, şi mai puţin când dieta noastră este bogată în proteine. De aceea, este indicată hrana cu proteine slabe și legume fără amidon în prima parte a mesei, înainte de a mânca alimente mai bogate în carbohidrați și grăsimi.
Organismul este perturbat
Foamea este dictată de 2 hormoni: grelina, care stimulează apetitul, și leptina, care suprimă pofta de mâncare. Când nu mâncăm, nivelul de grelină crește. Apoi, după ce mâncăm, nivelul de leptină anunță corpul că este sătul. Cu toate acestea, supraalimentarea poate perturba acest echilibru.
Consumul de alimente bogate în grăsimi, sare sau zahăr eliberează hormoni specifici stărilor de bine, precum dopamina, care activează centrii plăcerii din creier. În timp, corpul poate asocia aceste senzații de plăcere cu anumite alimente, care tind să fie bogate în grăsimi și calorii. Acest proces poate perturba reglarea foamei, încurajând mâncatul de plăcere, în detrimental mâncatului de foame.
Perturbarea acestor hormoni poate declanșa un ciclu perpetuu de supraalimentare. Se poate contracara acest efect prin reducerea porţiilor mâncate şi prin mestecare lentă, pentru a permite corpului să se simtă hrănit și sătul.
Se poate ajunge la diabet de tip 2
În timp ce supraalimentarea ocazională nu afectează sănătatea, pe termen lung, se ajunge la obezitate, unul dintre principalii factori de risc pentru sindromul metabolic. Acest grup de afecțiuni crește riscul de boli de inimă și de alte probleme de sănătate, cum ar fi diabetul și accidentul vascular cerebral.
Indicatorii sindromului metabolic includ niveluri ridicate de grăsimi în sânge, tensiune arterială crescută, rezistență la insulină și inflamație.
Rezistența la insulină în sine este strâns legată de supraalimentarea cronică. Se dezvoltă atunci când excesul de zahăr din sânge reduce capacitatea hormonului insulină de a stoca zahărul din sânge în celule. Dacă este lăsată necontrolată, rezistența la insulină poate duce la diabet de tip 2.
Se poate reduce riscul de apariție a acestor afecțiuni evitând alimentele bogate în calorii, alimentele procesate, consumând multe legume bogate în fibre și echilibrând dimensiunea porțiilor de carbohidrați.
Balonarea, simptom frecvent
Consumul de cantități mari de alimente pune o presiune imensă asupra sistemului digestiv, declanșând gaze și balonare. În topul alimentelor consumate excesiv se află alimentele picante și grase, precum și băuturile carbogazoase. Fasolea, anumite legume și cerealele integrale pot produce, de asemenea, gaze.
În plus, mâncatul prea repede poate provoca gaze și balonare din cauza cantităților mari de alimente care pătrund rapid în stomac.
Oboseşti mai repede
Multe persoane simt o stare de somnolență după ce mănâncă mai mult. Acest lucru se poate datora unui fenomen numit hipoglicemie reactivă, în care glicemia scade la scurt timp după o masă copioasă.
Scăderea zahărului din sânge este, de obicei, asociată cu simptome precum somnolență, lentoare, ritm cardiac rapid și dureri de cap. Deși nu este pe deplin înțeleas acest efect, se consideră ca este legat de producția în exces de insulină, care duce la scăderea zahărului din sânge.
Şi creierul poate fi afectat
Mai multe studii leagă supraalimentarea continuă și obezitatea de declinul mental la adulții în vârstă. S-a ajuns la caestă concluzie prin comparație cu cei care nu mănâncă în exces. De exemplu, un studiu la adulții în vârstă a constatat că supraponderalitatea afectează negativ memoria, în comparație cu persoanele cu greutate normală. Deși este nevoie de cercetări în plus pentru a dezvălui mecanismele din spatele acestui fenomen, este bine să asigurăm organismului grăsimi sănătoase, mai ales în condițiile în care creierul conține aproximativ 60% grăsimi. Prin urmare, este indicat consumul de avocado, unt de nuci, pește gras și ulei de măsline, care pot ajuta la prevenirea declinului mental prin conținutul lor de grăsimi sănătoase.
