În România, o femeie și trei copii au ajuns în stare gravă la spitalul din Roman, unde au fost diagnosticați cu botulism, după ce au mâncat pește congelat cumpărat din comerț.
O femeie de 38 de ani, alături de copiii ei- două fetițe de 11 și 7 ani, respectiv un băiețel de 6 ani, au fost aduși în noaptea de duminică spre luni la Spitalul Roman cu diagnosticul de botulism, scrie Monitorul de Neamț.
”În cursul nopții de 7/8 aprilie au fost aduși la Spitalul din Roman un adult și trei minori cu diaree, grețuri, vărsături, pacienții provenind din aceeași familie. Erau stabili, afebrili asociind diareia cu un consum de pește congelat. Fiind o diaree colectivă și la Roman neavând gardă la Boli Infecțioase s-a luat decizia transferării lor la Spitalul Județean Bacău”, a declarat dr. Maria Andrici, managerul Spitalului Roman.
Din primele informații, cei patru s-ar fi îmbolnăvit cu botulism după ce au mâncat pește congelat cumpărat de la un magazin sătesc.
Autoritățile din Neamț au declanșat o anchetă epidemiologică, iar primarul comunei Oniceni, de unde au fost aduși cei patru bolnavi, s-a dus la toți comercianții din satul Solca pentru a le cere să nu mai vândă pește congelat.
Botulismul este o boală rară, dar extrem de gravă, provocată de toxina eliberată de o bacterie – neurotoxina botulinică. Omul o poate lua prin ingestia de alimente contaminate, insuficient preparate termic, sau dacă o rană deschisă ajunge în contact cu sporii bacteriei botulinice.
În absența unui tratament rapid instituit, infecția duce la eliberarea unei cantități de toxine botulinice. Poate provoca paralizie, dificultăți severe de respirație și, în final, decesul.
Ce este bine de știut despre această boală:
1. Este rară, dar mortală.
2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.
3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier (în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).
4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condițiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice.
Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaraerobe – Clostridium botulinum – să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peștele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu strictețe regulile individuale de igienă.
5. Produsele din comerț produc ocazional epidemii, însă cel puţin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.
6. Toxina poate fi inactivată cu ușurință prin procedeele casnice obișnuite de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.
7. Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenți la căldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.
8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deși perioada de incubație poate varia între 4 ore şi 8 zile.
a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghițit); apoi progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, brațele, toracele şi membrele inferioare şi care poate duce la insuficiență respiratorie şi la deces. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumătate din pacienți se observă pupile dilatate sau fixe.
b) Greața, vărsăturile şi durerile abdominale pot apărea înainte sau după debutul paraliziei iar constipația şi retenția de urină fac parte adesea din tabloul clinic.
c) Sunt frecvente simptome ca amețeala, vederea încețoșată, gura uscată şi uneori durere şi uscăciunea în gât. Pacienții sunt în general alerți şi orientați, însă pot fi şi somnolenți, agitați şi anxioși.
d) Tipic, febra este absentă.
Prima și ceea mai importantă măsură se referă la aplicarea tehinicilor corecte de conservare a alimentelor în gospodărie. „Ele au drept scop îndepărtarea tuturor bacteriilor, de exemplu prin prepararea termică în oala sub presiune la 120 grade Celsius cel puţin 30 de minute”, arată dr. Tudor Ciuhodaru.
De asemenea, asigurați eliminarea eventualelor toxine: aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minimum 10 minute orice conservă.
„Învățați să recunoașteți primele simptome. Nu temporizați prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială. Primul ajutor constă în depurarea toxinei-şi eventual ABC. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie”, avertizează medicul într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare.
