Suspectul în cazul răpirii și uciderii gravidei din Orhei, bănuit într-o altă crimă, cea dublă de la Durlești, din 2011

23/04/2024

News

După cazul tinerei de 19 ani din Orhei, găsită moartă într-o localitate din Telenești, în mediul online au apărut zvonuri precum că principalul suspect în caz ar fi comis și crima de la Durlești din 2011. Atunci, doi tineri au fost găsiți împușcați într-o mașină, pe un câmp, iar ucigașul nu a fost identificat nici până în ziua de astăzi. Cu precizări în acest sens a venit șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu.

„Ca să spunem că există o tangență, o legătură sau că se face suspect este prea mult spus în situația respectivă, dar cu certitudine vă asigur că colegii lucrează pe paliera infracțiunii de la Durlești și, inclusiv, cu anumite elemente pe platforma de lucru pe cazul omorului de la Durlești se vor lua în calcul și de aici pentru a efectuarea anumitor analize. Deci, ca versiune vă pot spune că nimic nu este exclus, absolut toate versiunile sunt în regim de lucru”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, transmite Știri.md.

Fiind întrebat dacă mai există șanse ca acea crimă din anul 2011 să fie descoperită și rezolvată, șeful IGP a menționat că ar fi greșit de spus că o astfel de situație va fi lăsată fără examinare.

„Ea oricând trebuie să fie subiectul examinării și orice nuanță, chestie, cât de neesențială, ea trebuie luată în calcul. Vă asigur că nu se pierde nicio probă, pentru că ele toate sunt toate incluse în cauza penală și toate au un suport juridic, care nu poate fi distrus pur și simplu că a trecut timpul. Da, cu părere de rău, 13 ani este un termen mare, dar istoria a demonstrat că anumite crime pot fi decoperite în timp și într-o perioadă mult mai îndelungată”, a spus șeful IGP.

De asemenea, acesta a adăugat de circumstanțele noi care apar. Acesta a dat asigurări că versiunile apar în continuare și că dacă nu se mai vorbește despre acest caz, nu înseamnă că de el s-a uitat.

Cu o reacție în acest sens a venit și fostul procuror general Ivan Diacov. „Multe am văzut și am auzit pe parcursul activității în procuratură”. Potrivit acestuia, nu sunt o excepție și „tâmpeniile” precum că bănuitul în comiterea omorului tinerei însărcinate poate fi bănuit și în comiterea omorurilor din preajma orașului Durlești, comise cu 13-14 ani în urmă.

„Aberații și tâmpenii! Nu înțeleg de ce, cu ce scop în ditamai general din poliție își permite să vocifereze astfel de mârșevenii Aproximativ două luni în urmă l-am telefonat pe șeful IGP Viorel Cernăuțan pentru a-l informa despre comiterea celor 11 omoruri și tentative de omor în preajma orașului Durlești. A promis că mă va primi în audiență și a mințit. Demnitarul nu cunoaște și nu dorește să cunoască adevărul, dar la microfon, pentru întreg poporul, povestește gogoși”, a punctat Ivan Diacov.

Crima de la Durleşti a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 2011, când o persoană necunoscută a omorât doi liceeni. Mașina cu corpurile neînsuflețite ale celor doi a fost descoperită în dimineața zilei, la o margine a suburbiei.

Cresc tensiunile după ce Rusia a descoperit 511 miliarde de barili de petrol în Antarctica

Rusia a descoperit o cantitate importantă de petrol, echivalentă cu de 10 ori producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani. Temerile legate de eventuale foraje cresc, scrie evz.ro.

De câteva zile speculațiile se înmulţesc. Descoperirea de către Rusia a unor rezerve mari de petrol pe teritoriul britanic al Antarcticii este subiect de mare îngrijorare în Anglia și nu numai. „Rezervele descoperite conțin aproximativ 511 miliarde de barili de petrol, de aproximativ 10 ori mai mult decât producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani”, au informat mai multe instituții de presă, inclusiv publicația britanică „The Telegraph”.

Acest inventar a fost semnalat Moscovei de navele de cercetare rusești, conform dovezilor furnizate săptămâna trecută Comitetului de Audit de Mediu (EAC) al Camerei Comunelor. „Aceste studii sunt un preludiu la introducerea platformelor de foraj pentru a exploata această regiune virgină în căutarea combustibililor fosili”, au avertizat parlamentarii britanici.

Semnat în 1959 la Washington, Tratatul Antarctic oferă o protecție semnificativă pentru zonă. Țările semnatare recunosc astfel „că este în interesul întregii omeniri ca Antarctica să fie pentru totdeauna rezervată exclusiv activităților pașnice și să nu devină nici scena, nici miza disputelor internaționale”.

„Deși nu are pretenții teritoriale în Antarctica, Rusia, alături de Statele Unite și China, și-a consolidat treptat prezența în regiune în ultimii ani prin diferite campanii științifice, înființând cinci stații de cercetare în teritoriu din 1957”, relatează revista „Newsweek”.

Săptămâna trecută, „deputatul David Rutley a declarat EAC că departamentul său a decis să aibă încredere în asigurările Rusiei că țara efectuează doar cercetări științifice, adăugând: Rusia și-a reafirmat recent angajamentul față de elementele cheie ale tratatului”, detaliază „Telegrafph”. Unii experți din regiune au avertizat că „a fost naiv să avem încredere în Rusia că își va îndeplini obligațiile – așa cum a arătat invazia sa în Ucraina”.

Potrivit lui Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway College din Regatul Unit, citat de „Newsweek”, activitățile Rusiei trebuie examinate cu atenție pentru a se asigura că sunt conforme cu standardele internaționale. „Există îngrijorări că Rusia colectează date seismice care ar putea fi interpretate mai degrabă ca prospectare decât ca cercetare științifică […] Activitățile Rusiei trebuie înțelese ca o decizie ce urmăreşte subminarea normelor asociate cercetării seismice și, la urma urmelor, ca un precursor pentru extracția viitoare de resurse”, a argumentat el.

Acțiunile Rusiei în regiune ar putea „semnala o potențială amenințare la adresa interzicerii permanente a exploatării miniere”.

Natalitatea în R. Moldova a scăzut drastic! În 2023, s-au născut cu 3.000 de copii mai puțin

Anul trecut, în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și municipiul Tighina), s-au născut aproximativ 24 000 de copii, fiind în descreștere cu circa 3 000 (sau cu 11%), comparativ cu anul 2022, conform Biroului Național de Statistică, citat de evz.ro. Din numărul nou-născuților, peste 50% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți – la 100 fete. Tot în 2023, în mediul urban de peste Prut, numărul nou-născuților a fost mai mic cu peste 4000 copii (sau cu peste 30%) față de cel rural.

Femeile din mediul rural basarabean nasc mai mulți prunci

În orașele de peste Prut, s-au născut peste 9000 de copii (sau peste 41% din totalul nou-născuților din Republica Moldova), în comparație cu situația din localitățile rurale, unde s-au înregistrat peste 14 000 nou-născuți (constituind aproape 59% din cifra totală).

În anul 2023, vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, fiind aceeași ca și în anul precedent. Apoi, mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără (23,9 ani), față de mamele din mediul urban (27,3 ani), potrivit BNS.

Ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriilor a fost de peste 80% (sau 19,6 mii copii), iar fiecare al 5-lea copil de peste Prut s-a născut în cupluri neînregistrate oficial (4,4 mii persoane sau peste 18%). Pe medii de reședință, cifra nou-născuților în anul de referință, în localitățile urbane, a fost mai mic cu 4,3 mii copii (sau cu peste 30%) față de cele rurale.

De asemenea, în orașele din R. Moldova există mai puține familii cu patru și mai mulți copii. Majoritatea nou-născuților în asemenea familii, revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2,4 mii de copii din familii cu mulți copii, peste, 75,0% s-au născut în localități rurale, conform aceleiași surse.

Exodul continuu de peste 30 de ani și creșterea vârstei de căsătorie au provocat criza demografică în RM Demograful Valeriu Sainsus, conf. univ. în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, a explicat factorii ce influențează scăderea natalității și cum ar putea fi ameliorată această situație. „Vârsta de căsătorie în Republica Moldova a crescut semnificativ.

Din perspective demografice, fenomenul semnifică faptul ca numărul de copii născuți per familie să fie unul sau chiar mai puțini. Cu cât vârsta de căsătorie e mai mare, cu atât numărul de copii născuți este mai mic. Un alt factor important al scăderii natalității este și emigrația excesivă. Totuși, în Republica Moldova sunt necesare și politici direcționate pe dimensiunea familiei, care ar aduce dividend economic tuturor membrilor familiilor și bunăstării lor”, observă demograful Valeriu Sainsus.

Kremlinul, mai decis ca oricând: Putin a programat exerciţii nucleare. Anunțul a fost făcut astăzi!

Vladimir Putin a anunțat la începutul acestei luni că forțele armate ruse vor efectua simulări și exerciții militare cu arme nucleare tactice. Luni, 20 mai, administrația prezidențială rusă a precizat că simulările respective „vor avea loc într-un termen adecvat”, scrie evz.ro.

De asemenea, Kremlinul a precizat că exercițiile militare cu armele nucleare tactice reprezintă „o chestiune care ține de Ministerul Apărării”. Potrivit publicațiilor din Federația Rusă, ordinul președintelui Vladimir Putin vine în contextul în care securitatea statului rus a fost amenințată de statele occidentale.

Chestionat de jurnaliști în legătură cu ordinul dat de Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a furnizat o dată exactă pentru exercițiile militare. În schimb, purtătorul de cuvânt a subliniat faptul că ministrul Apărării este în măsură să ofere mai multe informații în acest sens.

„Aceasta este o întrebare pentru Ministerul Apărării. Există într-adevăr un ordin din partea comandantului suprem, acesta va fi executat în intervalul de timp adecvat”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.

Într-o declarație anterioară, ministerul rus al Apărării a precizat că la ordinul președintelui forțele armate au demarat pregătirile pentru o aplicație militară pe termen scurt cu formațiuni de rachete din Districtul Militar Sudic.

În cadrul exercițiilor militare militarii vor fi instruiți să pregătească și să folosească arme nucleare non-strategice. Obiectivul urmărit de administrația președintelui Putin constă în asigurarea integrității și suveranității teritoriale a Federației.

Exercițiile militare se vor desfășura la granița cu Ucraina și se vor constitui în trei etape. În a doua etapă vor participa și soldații lui Lukașenko, aliatul tradițional al liderului rus, potrivit Tass.