Precizări privind prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul Recensământului 2024

15/05/2024

News

Reieșind din multitudinea de informații diseminate în spațiul public, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul efectuării Recensământului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2024, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) vine cu următoarele precizări:

Scopul Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, este de a asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, în acest sens stabilind cerințe-cadru pentru a asigura conformitatea prelucrării datelor cu caracter personal în diverse sectoare, cum ar fi: medical, financiar-bancar, polițienesc, educațional, telecomunicații etc.

Respectiv, legea în cauză conține prevederi generale iar, prin acte normative sectoriale, pot fi prevăzute norme sprecifice în ceea ce privește scopul prelucrării datelor cu caracter personal, categoriile de date care fac obiectul prelucrării, persoanele vizate, condițiile în care are loc prelucrarea, măsurile de asigurare a confidențialității și securității datelor cu caracter personal, entitățile cărora le pot fi divulgate datele cu caracter personal etc.

Raționamentele expuse supra sunt valabile și în raport cu actele normative care reglementează organizarea și efectuarea Recensământului populației și a locuințelor din Republica Moldova în anul 2024.

Urmează a menționa că, prin prisma competențelor atribuite, CNPDCP a participat activ în procesul de avizare a actelor normative care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal aferentă statisticii oficiale, înaintând comentarii și propuneri de rigoare pentru îmbunătățirea conținutului acestora, în vederea corespunderii cu cerințele statuate de legislația din domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Având în vedere aspectele abordate în spațiul public vizând prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul desfășurării Recensământului populației și a locuințelor în anul 2024, se va sublinia că, prelucrarea datelor cu caracter personal este considerată legală, atunci când este efectuată pe baza temeiurilor legale prevăzute la art. 5 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal. În acest sens, alin. (5) al articolului prenotat, prevede situații când consimțământul subiectului de date nu este cerut la prelucrarea datelor cu caracter personal, spre exemplu, corespunzător speței, pentru: îndeplinirea unei obligaţii care îi revine operatorului conform legii sau pentru executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal.

Astfel, în scopul oferirii informațiilor de interes public despre populația rezidentă și locuințe pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, pentru argumentarea deciziilor de dezvoltare umană, pentru cercetarea științifică și dezvoltarea mediului de afaceri, legiuitorul a adoptat Legea nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, ulterior fiind aprobat cadrul normativ secundar aferent, acte care implică/generează prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul efectuării recensământului.

Respectiv, prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul acestui exercițiu este efectuată având la bază actele normative care reglementează organizarea și efectuarea Recensământului populației și a locuințelor din Republica Moldova în anul 2024, or, Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu vine cu reglementări/condiții specifice în acest sens.

Astfel, prezintă relevanță dispozițiile art. 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor, care prevăd obligativitatea participării la recensământ. De exemplu: la alin. (1) al acestui articol este prevăzut că participarea la recensământ a persoanelor care îndeplinesc condițiile de la art. 3 alin. (1) pct. 1) lit. a)–c) este obligatorie. În continuare, alin. (5) statuează că în cazul în care unul sau mai mulți membri ai gospodăriei casnice lipsesc, recenzorul completează chestionarele de recensământ în baza informațiilor furnizate de ceilalți membri care au capacitate deplină de exercițiu, dacă aceștia cunosc răspunsurile la întrebările din chestionare. Informația necesară despre copiii minori este furnizată de către reprezentanții legali. Art. 23 din același act normativ prevede că încălcarea prevederilor legii atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală.

În aceiași ordine de idei se va menționa că, în calitatea sa de operator de date, Biroul Național de Statistică este abilitat prin lege de a colecta, prelucra și stoca date cu caracter personal, cu asigurarea confidențialității și securității adecvate a datelor individuale, inclusiv a protecției împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin măsurile tehnice, organizatorice și administrative implementate, conform Politicii de protecție a datelor cu caracter personal și altor acte normative conexe domeniului sesizat.

Suplimentar se va menționa că, în corespundere cu art. 14 alin. (4) din Legea privind recensământul populației și locuințelor, se interzice BNS de a transmite altor persoane fizice sau juridice datele cu caracter personal colectate în scopul efectuării recensământului.

În altă ordine de idei, urmează a reliefa faptul că, prin Legea nr. 175/2021, a fost exclusă atribuția CNPDCP de a autoriza prelucrările de date cu caracter personal, precum și obligația operatorilor de date de a notifica CNPDCP operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal, concomitent fiind abrogat art. 28 din Legea nr. 133/2011, fapt ce a determinat lichidarea Registrului de evidență al operatorilor de date cu caracter personal. În aceste condiții, atragem atenția, că Biroul Național de Statistică, inclusiv recenzorii antrenați în colectarea datelor de recensământ în teritoriu nu trebuie să dețină și, respectiv, să prezinte respondenților careva autorizații eliberate de CNPDCP pentru a prelucra date cu caracter personal.

În contextul subiectului abordat supra, se va menționa că, până în prezent, CNPDCP nu a recepționat plângeri din partea subiecților de date în legătură cu eventuala prelucrarea neconformă a datelor lor cu caracter personal efectuate în cadrul Recensământului populației și a locuințelor din Republica Moldova în anul 2024, inclusiv în ceea ce vizează pretinse transmiteri către persoane neautorizate a datelor cu caracter personal.

În final, CNPDCP recomandă populației să se informeze din surse oficiale, iar atunci când apar anumite neclarități cu privire la regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal sau al statisticii oficiale, să se adreseze către autoritățile competente.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.