Cresc tensiunile după ce Rusia a descoperit 511 miliarde de barili de petrol în Antarctica

Rusia a descoperit o cantitate importantă de petrol, echivalentă cu de 10 ori producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani. Temerile legate de eventuale foraje cresc, scrie evz.ro.

De câteva zile speculațiile se înmulţesc. Descoperirea de către Rusia a unor rezerve mari de petrol pe teritoriul britanic al Antarcticii este subiect de mare îngrijorare în Anglia și nu numai. „Rezervele descoperite conțin aproximativ 511 miliarde de barili de petrol, de aproximativ 10 ori mai mult decât producția Mării Nordului în ultimii cincizeci de ani”, au informat mai multe instituții de presă, inclusiv publicația britanică „The Telegraph”.

Acest inventar a fost semnalat Moscovei de navele de cercetare rusești, conform dovezilor furnizate săptămâna trecută Comitetului de Audit de Mediu (EAC) al Camerei Comunelor. „Aceste studii sunt un preludiu la introducerea platformelor de foraj pentru a exploata această regiune virgină în căutarea combustibililor fosili”, au avertizat parlamentarii britanici.

Semnat în 1959 la Washington, Tratatul Antarctic oferă o protecție semnificativă pentru zonă. Țările semnatare recunosc astfel „că este în interesul întregii omeniri ca Antarctica să fie pentru totdeauna rezervată exclusiv activităților pașnice și să nu devină nici scena, nici miza disputelor internaționale”.

„Deși nu are pretenții teritoriale în Antarctica, Rusia, alături de Statele Unite și China, și-a consolidat treptat prezența în regiune în ultimii ani prin diferite campanii științifice, înființând cinci stații de cercetare în teritoriu din 1957”, relatează revista „Newsweek”.

Săptămâna trecută, „deputatul David Rutley a declarat EAC că departamentul său a decis să aibă încredere în asigurările Rusiei că țara efectuează doar cercetări științifice, adăugând: Rusia și-a reafirmat recent angajamentul față de elementele cheie ale tratatului”, detaliază „Telegrafph”. Unii experți din regiune au avertizat că „a fost naiv să avem încredere în Rusia că își va îndeplini obligațiile – așa cum a arătat invazia sa în Ucraina”.

Potrivit lui Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway College din Regatul Unit, citat de „Newsweek”, activitățile Rusiei trebuie examinate cu atenție pentru a se asigura că sunt conforme cu standardele internaționale. „Există îngrijorări că Rusia colectează date seismice care ar putea fi interpretate mai degrabă ca prospectare decât ca cercetare științifică […] Activitățile Rusiei trebuie înțelese ca o decizie ce urmăreşte subminarea normelor asociate cercetării seismice și, la urma urmelor, ca un precursor pentru extracția viitoare de resurse”, a argumentat el.

Acțiunile Rusiei în regiune ar putea „semnala o potențială amenințare la adresa interzicerii permanente a exploatării miniere”.

Doi magistrați, numiți de CSM în cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor

CSM a numit doi noi judecători în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Dumitru Racoviță și Ghenadie Mîra au fost aleși în urma unui concurs încheiat astăzi, scrie tv8.md.

Dumitru Racoviță este judecător la Judecătoria Ungheni, iar Ghenadie Mîra președinte interimar al Curții de Apel Centru, fosta Curte de Apel Chișinău.

În cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, din rândul judecătorilor, s-au înscris 6 candidați. Trei dintre ei, Stanislav Grosu, de la Judecătoria Bălți, Eugeniu Beșelea, de la Judecătoria Chișinău, și Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, au depus cereri de retragere din concurs.

Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, intervievat în ședință, nu a primit susținerea CSM.

Pe 19 decembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor i-a ales în acest colegiu pe Ion Talpa – președintele Curții de Apel Nord, Petru Păun – judecător de la Judecătoria Chișinău și Adrian Cerbu – judecător al Judecătoriei Criuleni.

CSM mai urmează să selecteze 4 reprezentanți ai societății civile în acest colegiu.

Precizare importantă de la șeful „Moldovagaz” cu privire la achizițiile de gaze

SA Moldovagaz a contractat volumele necesare de gaze naturale, care vor asigura integral pînă la sfîrșitul lunii martie 2025 consumul malului drept al Nistrului, inclusiv al întreprinderilor din complexul energetic, al agenților economici și organizațiilor bugetare, scrie noi.md.

Despre acest lucru a declarat președintele interimar al Consiliului SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, menționînd că a făcut această precizare ca urmare a numeroaselor solicitări. Anterior, el a spus că Moldovagaz SA a luat act de decizia Gazprom de a limita, începînd cu 1 ianuarie 2025, ora locală 7.00, furnizarea gazelor naturale către Moldova pînă la un volum de 0 metri cubi pe zi. Vadim Ceban a declarat că, începînd cu decembrie 2022, toate gazele naturale furnizate de Gazprom în volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi au fost redirecționate de Moldovagaz SA către regiunea transnistreană a Moldovei. În același timp, gazele naturale pentru consumatorii din dreapta Nistrului au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene. „Moldovagaz SA a contractat volumele necesare de gaze, care vor acoperi integral tot consumul malului drept pînă la sfîrșitul lunii martie 2025”, a subliniat atunci șeful Moldovagaz.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

Natalitatea în R. Moldova a scăzut drastic! În 2023, s-au născut cu 3.000 de copii mai puțin
Articolul anterior
Cum să gestionezi căderea părului în primăvară: Cauze și Soluții
Articolul următor