Cetățenii mai multor state vor putea traversa hotarul Moldovei cu pașapoarte de urgență sau temporare. Decizia urmează să fie aprobată de către cabinetul de miniștri.
Imagine simbol
După aprobarea și intrarea în vigoare a reglementărilor, posesorii actelor de identitate emise de autoritățile din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Australia și Slovacia vor avea dreptul să vină în Moldova cu pașapoarte de urgență, transmite realitatea.md.
Documentele sunt temporare și se emit în cazul unor situații când solicitantul are nevoie stringentă să se deplaseze peste hotare, de exemplu decesul unei rude apropiate, spitalizarea membrilor familiei sau implicarea lor în accidente.
Cu pașapoarte temporare ne vor putea traversa hotarul germanii, italienii, lituanienii și elvețienii. Cetățenii Israelului vor avea voi să intre în Moldova cu documentul provizoriu.
Autoritățile de la Chișinău susțin că astfel asigură dreptul la libera circulație, luând în considerare că unele state emit documente de călătorie de tip nou.
Confruntarea militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” dacă eșuează discuțiile, avertizează șeful diplomației franceze
Ministrul de Externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat în parlamentul de la Paris, miercuri, că o confruntare militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” în cazul în care eșuează discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului, relatează AFP.
„În eventualitatea unui eșec, o confruntare militară ar părea aproape inevitabilă”, a spus ministrul Jean-Noel Barrot, avertizând că un astfel de scenariu ar destabiliza grav regiunea.
Tot miercuri, dar mai devreme, Emmanuel Macron prezidase o discuție despre Iran.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va bombarda Iranul dacă persistă în dezvoltarea armelor nucleare. Liderul suprem al republicii islamice, Ayatollah Ali Khamenei, a promis că va riposta.
„Încrederea și convingerea noastră rămân intacte”, a adăugat șeful diplomației franceze. „Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arme nucleare”, a subliniat el.
„Prioritatea noastră este să ajungem la un acord care să constrângă în mod verificabil și durabil programul nuclear iranian”, a explicat Barrot.
După ce a revenit la Casa Albă, Donald Trump și-a reluat politica de „presiune maximă”, în cadrul căreia, în primul mandat de președinte al SUA, a retras țara din acordul nuclear care fusese semnat în 2015 între mai multe puteri mondiale și Iran și a reintrodus sancțiuni împotriva Teheranului.
Națiunile occidentale, inclusiv SUA, acuză de multă vreme Iranul că urmărește să obțină o armă nucleară, o acuzație pe care Teheranul o neagă, insistând că activitățile sale din sector au scopuri exclusiv pașnice.
Acordul nuclear din 2015 prevedea limitarea programului nuclear iranian pentru o relaxare a regimului de sancțiuni.
Plângere a Franței împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție
Ministrul Barrot a anunțat, totodată, că Franța va depune „în curând” o plângere împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție, referitoare la situația a doi cetățeni francezi reținuți de autoritățile iraniene.
Plângerea ar urma să fie depusă pentru „încălcarea dreptului la protecție consulară”, a precizat el, referindu-se la Cecile Koher și Jacques Paris, care au fost reținuți în mai 2022 sub acuzația că ar fi încercat să provoace proteste.
Țările occidentale acuză Iranul de ani de zile că le reține cetățeni sub acuzații false într-o politică de luare de ostatici pe care să îi folosească apoi ca monedă de schimb pentru a obține eventuale concesii.
„Vom intensifca și mai multe presiunea asupra regimului iranian”, a spus șeful diplomației franceze.
El a menționat că „sancțiunile europene suplimentare împotriva oficialilor iranieni responsabili de politica de stat de luare de ostatici” vor fi anunțate în zilele următoare.
Astronomii au descoperit o gaură neagră care își consumă propria istorie
Una dintre concepțiile greșite frecvente despre găurile negre este că acestea devorează nu numai materia, ci și istoria acelei materii. Așadar, atunci când se formează o gaură neagră, nu poți decât să ghicești cum a ajuns să fie cu adevărat. Acest lucru nu este în întregime adevărat. Istoricul informațional se pierde doar atunci când materia traversează orizontul evenimentelor, și poate nici măcar atunci. Materialul din jurul unei găuri negre are încă o istorie bogată. Într-un studiu recent, astronomii au folosit această istorie pentru a descoperi originile unui sistem de găuri negre, relatează Universe Today, citat de G4media
Povestea începe cu un sistem cunoscut sub numele de GRO J1655-40. Acesta este un sistem binar care conține o gaură neagră de aproximativ șapte mase solare și o stea companion de peste trei mase solare. Având în vedere ceea ce înțelegem despre stele, sistemul a fost format inițial din două stele, dar steaua mai mare a explodat ca o supernovă pentru a deveni o gaură neagră. Aceasta înseamnă că sistemul actual conține o stea, o gaură neagră și resturile stelei care a explodat, notează sursa citată.
Pentru a înțelege istoria acestui sistem, echipa a analizat datele din 2005 ale navetei spațiale Chandra, luate atunci când sistemul era deosebit de strălucitor în domeniul razelor X. Deoarece Chandra a capturat date spectrale ale sistemului, echipa le-a putut folosi pentru a identifica diverse elemente din sistem. Ei au reușit să identifice prezența și abundența relativă a 18 elemente.
Aici intervine arheologia astronomică. Elementele produse într-un nucleu stelar depind de masa și compoziția inițială a stelei. Observând cele 18 elemente și abundența lor, echipa a reconstruit caracteristicile stelei inițiale. Ei au descoperit că progenitorul găurii negre a avut o masă de 25 de sori, eclipsând steaua parteneră. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a materiei din steaua inițială a fost aruncată în spațiul interstelar, fie de explozia supernovei inițiale, fie de vânturile stelare ulterioare generate de sistem de-a lungul timpului.
Acest tip de reconstrucție permite astronomilor să analizeze modul în care evoluează stelele binare și modul în care stelele mari devin găuri negre sau stele neutronice. Prin utilizarea acestei metode pe alte sisteme, ar trebui să putem modela mai bine dinamica stelelor muribunde.
Atac devastator al Rusiei asupra orașului Krivoi Rog: cel puțin patru persoane au murit
Un atac aerian rusesc asupra orașului Krivoi Rog, Ucraina, a provocat moartea a patru civili și rănirea a 14 persoane, potrivit ultimelor informații furnizate de autoritățile ucrainene.
Președintele Volodimir Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a condamnat atacul, numindu-l un act de teroare.
„În întreaga lume, astfel de lovituri sunt numite la fel: este teroare. Singura modalitate de a opri acest lucru este exercitarea unei presiuni suficiente asupra Moscovei și a sistemului rusesc, astfel încât să fie forțați să renunțe la război și la teroare. Acest lucru depinde de partenerii noștri – de America, Europa și alte state ale lumii”, a declarat liderul de la Kiev.
Zelenski a subliniat că lipsa unui consens internațional pentru a determina Rusia să oprească agresiunea militară rămâne unul dintre principalele obstacole în calea păcii.
Atacul asupra Krivoi Rog este unul dintre numeroasele bombardamente efectuate de forțele ruse asupra orașelor ucrainene, vizând zone rezidențiale și infrastructură civilă.
Autoritățile ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluează pagubele provocate de acest nou atac.
Imagine simbol
