Premieră medicală în România. Un pacient în vârstă de 47 de ani, diagnosticat cu cancer la ficat, a fost supus unei proceduri complexe pentru a gestiona boala, facilitând potențiala eligibilitate pentru un transplant, scrie doctorulzilei.ro.
Medicii i-au administrat o substanță radioactivă pentru a eradica tumora inoperabilă. Au fost necesari șase ani de pregătire, medicii așteptând în prezent rambursarea de către stat a intervenției, o practică observată în alte țări europene.
Bărbatul în vârstă de 47 de ani era afectat de un cancer la ficat, care a progresat rapid, făcând tumora inoperabilă. Singurul său recurs a fost o procedură minim invazivă realizată în premieră în România, finanțată prin sponsorizare.
Radioembolizare, procedura care salvează vieți
Denumită radioembolizare, procedură a avut loc în două etape. În prima zi radiologul a introdus un dispozitiv prin artera femurală până la tumora din ficat. Apoi a injectat o substanța pentru a radiografia zona și a stabili unde trebuie să acționeze. A doua zi, fix în acel punct a introdus substanța radioactivă.
Substanța radioactovă a fost adusă din străinătate și pregătită la Institutul Oncologic București.
O parte din echipa care a efectuat procedura a fost la pregătire în străinătate. Următorul pas va fi trasplantul de ficat.
O primă estimare a specialiștilor arată că în România o astfel de procedură ar costa aproximativ 100.000 de RON (echivalentul a 400.000 MDL). Rămâne de văzut când și dacă statul o va deconta.
Peste un miliard de oameni de pe glob riscă boli grave pentru că nu fac suficient sport, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Aproape 1,8 miliarde de adulţi sunt expuşi riscului de a dezvolta boli precum cancer, accident vascular cerebral, demenţă şi diabet din cauza unui nivel insuficient de activitate fizică, iar această situaţie continuă să se înrăutăţească, potrivit unui raport, informează DPA, citată de Agerpres.
Conform unui nou studiu realizat de cercetători din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi de cadre universitare, inactivitatea fizică la nivel global a crescut cu circa cinci puncte procentuale în perioada 2010-2022.
Per ansamblu, circa o treime din adulţi (31%) la nivel global nu fac suficientă mişcare, un procent în creştere faţă de 23% (900 de milioane de persoane) în anul 2000 şi 26% în 2010.
Dacă această tendinţă se menţine, experţii preconizează că până în 2030, circa 35% din populaţia adultă va fi deficitară la capitolul activităţi fizice.
Studiile au arătat că lipsa activităţilor fizice creşte riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, demenţă şi cancer, cum ar fi cel de sân şi de colon.
Din punctul de vedere al diferenţelor de gen, se pare că femeile au în mod constant o probabilitate mai mică de a face mişcare în comparaţie cu bărbaţii, ratele de inactivitate fiind de 34% în cazul femeilor faţă de 29% în cazul bărbaţilor.
Noul studiu, publicat în revista The Lancet Global Health, avertizează că omenirea riscă să rateze obiectivul global privind reducerea inactivităţii fizice până în 2030.
„Aceste noi descoperiri evidenţiază o oportunitate pierdută de a reduce ratele de cancer, boli cardiace şi de a îmbunătăţi bunăstarea mintală prin practicarea mai multor activităţi fizice. Trebuie să ne reînnoim angajamentele în ceea ce priveşte creşterea nivelurilor de activitate fizică şi să prioritizăm măsuri îndrăzneţe, cum ar fi politici consolidate şi finanţări mai mari pentru a inversa această tendinţă îngrijorătoare”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Recomandările OMS
Potrivit recomandărilor OMS, adulţii ar trebui să realizeze 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată în fiecare săptămână.
Exemplele de activităţi moderate includ mersul pe jos într-un ritm alert (șase kilometri pe oră sau mai rapid), activităţi de curăţenie intensă, cum ar fi spălarea geamurilor sau datul cu mopul, mersul pe bicicletă cu viteza de 16-19 kilometri pe oră şi badminton.
Exemple de activităţi fizice intense sunt drumeţiile, jogging la o viteză de 10 kilometri pe oră sau mai rapid, săpatul în grădină, mersul rapid cu bicicleta, un meci de fotbal de baschet sau de tenis.
Potrivit OMS, o activitate fizică insuficientă înseamnă nerealizarea nivelului de exerciţii recomandat săptămânal.
Potrivit noului studiu, care a inclus date şi estimări provenite din 163 de ţări şi teritorii, persoanele cu vârste de peste 60 de ani sunt mai puţin active decât persoanele mai tinere.
Deşi ţările occidentale cu venituri mari par să reducă treptat ratele de inactivitate (la 28% din populaţie în 2022), ele sunt în continuare în afara graficului.
Adunarea Mondială a Sănătăţii a stabilit drept obiectiv global – care, cel mai probabil, va fi însă ratat – o reducere cu 15% a activităţii fizice insuficiente în perioada 2010-2030.
„Inactivitatea fizică este o ameninţare tăcută asupra sănătăţii globale, contribuind semnificativ la povara reprezentată de bolile cronice. Prin transformarea activităţii fizice într-o activitate accesibilă, convenabilă prin prisma costurilor şi plăcută pentru toată lumea, putem reduce semnificativ riscul bolilor netransmisibile şi putem crea o populaţie mai sănătoasă şi mai productivă”, a declarat Rudiger Krech, director OMS pentru promovarea sănătăţii.
Panagiota Mitrou, directoare de cercetare, politici şi inovaţie în cadrul World Cancer Research Fund, a declarat: „Acest raport oportun este un semnal de alarmă care ne avertizează că trebuie luate mai multe măsuri pentru a încuraja oamenii să fie mai activi.”
„Guvernele trebuie să recunoască faptul că activitatea fizică este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră mintală şi fizică, protejează printre altele împotriva mai multor timpuri de cancer şi ajută oamenii să aibă o greutate corporală sănătoasă, ceea ce, la rândul său, reduce riscul privind 13 tipuri de cancer”, a adăugat ea.
Medicamentul revoluționar pentru slăbit, aprobat în China
Compania farmaceutică daneză Novo Nordisk a anunţat ieri că unul dintre medicamentele sale emblematice, tratamentul antiobezitate Wegovy, a fost aprobat în China, transmite AFP, citat de Agerpres.
“Putem să confirmăm că Wegovy a fost aprobat în China pentru gestionarea pe termen lung a greutăţii în cazul persoanelor supraponderale şi obeze (…) care au cel puţin o comorbiditate legată de greutate”, a declarat pentru AFP compania daneză. Novo Nordisk nu ştie când va lansa produsul pe piaţa chineză, unde vânzările sale au crescut cu 11%, la rate de schimb constante din 2023. Brevetul său în China expiră în 2026.
Bazat pe ingredientul activ semaglutidă, Wegovy este considerat vârful de lance al unei revoluţii terapeutice în lupta cu obezitatea. Wegovy, care a demonstrat că ajută pacienții să-și reducă greutatea corporală cu aproximativ 15% atunci când este utilizat împreună cu exerciții fizice și modificări ale stilului de viață, este disponibil la acest moment în Statele Unite și mai multe țări din Europa.
Producătorul a deschis în ultimul an mai multe capacități de producție pentru a face față cererii crescute.
Autorităţile europene aprobă un nou vaccin anti-covid
Compania americană Pfizer şi partenerul său german BioNTech au anunţat joi că au primit un aviz pozitiv din partea unui comitet de experţi din cadrul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) pentru un nou vaccin adaptat împotriva unei subvariante de coronavirus, în contextul în care mai multe ţări europene se confruntă cu o recrudescenţă a pandemiei de COVID-19, informează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
“Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a recomandat autorizarea lansării pe piaţă a vaccinului monovalent anti-COVID-19 adaptat la subvarianta Omicron JN.1”, care va putea fi administrat “persoanelor cu vârste de peste şase luni”, au anunţat cele două companii farmaceutice într-un comunicat de presă comun.
Noi subvariante ale coronavirusului, toate făcând parte din linia Omicron JN.1, se răspândesc în prezent în mai multe ţări, inclusiv în Franţa, într-o perioadă în care o scădere imunitară este constatată în rândul populaţiei, iar vaccinurile existente nu furnizează o reacţie adaptată.
Comisia Europeană, care se ocupă de autorizarea medicamentelor, se aliniază în general cu recomandările formulate de EMA într-un interval de două luni.
Gigantul american Pfizer şi compania germană BioNTech au dezvoltat începând cu primul val de COVID-19, în 2020, un vaccin bazat pe ARN mesager, o moleculă ce permite organismului uman să creeze proteine virale care declanşează apoi o reacţie imunitară.
Această tehnologie inovatoare a devenit foarte repede dominantă în campaniile de vaccinare anti-COVID-19 din ţările occidentale datorită eficacităţii sale ridicate.
Pfizer şi BioNTech au anunţat că au început deja să producă vaccinul creat împotriva variantei Omicron JN.1 pentru a putea să aprovizioneze ţările din UE până la începutul următorului sezon toamnă-iarnă 2024-2025, când cererea de vaccinuri ar trebui să crească.
În acelaşi timp, cei doi parteneri au precizat că au depus o cerere similară de autorizare şi la Agenţia pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite.
