Invitație la Festivalul Pădurilor, eveniment care va avea loc la 21 septembrie, la Reședința Prezidențială de la Condrița

Fermierii sunt așteptați la discuții, la Președinție, miercurea viitoare, scrie oficial.md.

Adrian Băluțel, șeful de Cabinet al Președintelui Maia Sandu, a anunțat că invitația a fost lansată ieri la protestul producătorilor agricoli, desfășurat la Președinție.

„Am ieșit să discut cu fermierii care au venit în fața președinției.

I-am invitat la discuții cu dna Președintă miercuri, la ora 9:00”, a anunțat el.

Participanții care au obținut cele mai bune rezultate la Marea Dictare Națională au fost premiați în cadrul unei ceremonii desfășurate la Chișinău, transmite MOLDPRES. 

Din totalul celor peste 1800 de persoane care au participat pe 31 august la cea de-a doua ediție a Marii Dictări Naționale, 122 au fost evaluate cu nota „9” și doar cinci au obținut nota „10”. 

Astfel, cele cinci persoane evaluate cu nota „10” au fost premiate cu seturi de cărți, vouchere pentru procurarea cărților, „Biletul de aur” care înseamnă o invitație pentru două persoane la spectacolele Teatrului republican „Luceafărul” și abonamente pentru antrenamente pe o durată de trei luni oferite de Arena Chișinău. 

Alte 122 de persoane care au obținut nota „9” au ridicat premii sub formă de vouchere pentru procurarea cărților, „Biletul de aur” la Teatrul republican „Luceafărul” și set de accesorii oferite de o companie de telefonie mobilă. 

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a felicitat premianții și a afirmat că aceștia sunt un exemplu pentru toți cetățenii. Ministrul a spus că organizarea Marii Dictări Naționale, pentru al doilea an consecutiv, reprezintă un mod inedit de a onora limba română. 

Marea Dictare Națională s-a desfășurat pe 31 august curent, de Ziua Limbii Române, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. La eveniment au participat peste 1800 de persoane, de aproape patru ori mai mulți decât anul trecut, atunci când a fost organizată prima ediție a evenimentului. Participanții au avut de scris un text din volumul „Școala Vieții” de Spiridon Vangheli și și-au testat astfel nivelul de cunoaștere a limbii române.

Dictările scrise de participanții la Marea Dictare Națională au fost evaluate de o comisie alcătuită din 15 profesori universitari, doctori în filologie și doctori habilitați.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub egida Președintelui Republicii Moldova.

Parlamentul Letoniei a adoptat joi măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare, în această fostă republică sovietică, scrie agenția spaniolă de presă EFE citată de hotnews.ro.

Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabileşte că solicitanţilor de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaşterea unei limbi străine drept condiţie pentru angajare, cu excepţia cazurilor în care necesitatea cunoştinţelor de limbi străine este justificată în anunţul de angajare, notează Agerpres.

Deşi prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoaşterea acestei limbi.Deşi Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relaţiile sale cu Moscova sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoaşterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de către companiile letone.Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfeţele de utilizator ATM.Dispoziţia legală în acest sens, care din nou nu menţionează explicit limba rusă, precizează că informaţiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).Această măsură privind ATM-urile va intra în vigoare pe data de 30 ianuarie 2025.Letonia şi celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania şi Estonia) au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ele oferă astfel Kievului cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia.

De asemenea, cele trei state baltice, acum membre ale UE şi NATO, solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.