Republica Moldova, obligată să plătească despăgubiri într-un dosar pierdut la CtEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Durlescu v. Republica Moldova. Cauza se referă la casarea unei încheieri pronunțate în favoarea reclamantului, ca urmare a unui recurs introdus tardiv de către persoane terțe, scrie bizlaw.md.

Potrivit circumstanțelor cauzei, la 24 noiembrie 2009, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău a pronunțat o încheiere prin care a confirmat tranzacția judiciară dintre reclamant și societatea I. În conformitate cu această tranzacție, societatea I. a recunoscut creanțele reclamantului față de ea și s-a angajat să-i plătească, începând cu 1 decembrie 2009 și până la 31 decembrie 2011, sumele de 30.481 de lei și 469.315 dolari. Dispozitivul încheierii preciza posibilitatea de a fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la data pronunțării.

La 8 iunie 2011, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul formulat la 19 mai 2011 de către două persoane fizice, V.T. și A.T., în calitate de asociați și membri ai comitetului de audit al societății I., și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond. Decizia instanței de recurs era definitivă.

În urma reexaminării cauzei, ulterior depunerii de către reclamant a cererii la Curte, prin hotărârea din 22 septembrie 2014 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, devenită definitivă, pretențiile reclamantului cu privire la recunoașterea și plata creanței sale au fost admise în totalitate.

În decembrie 2015, executorul judecătoresc a inițiat procedura de executare silită a acestei hotărâri. Potrivit ultimelor concluzii ale reclamantului în fața Curții, puțin mai mult de jumătate din sumă era încă neachitată, aceasta ridicându-se la 3.391.503 de lei.

Invocând Articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul s-a plâns de faptul că Curtea de Apel Chișinău a admis, fără nicio justificare, un recurs tardiv împotriva unei încheieri favorabile lui, introdus de către persoane care nu erau îndreptățite să o facă, aducând astfel atingere principiului securității raporturilor juridice.

În fața Curții, Guvernul a susținut că reclamantul ascunsese anumite informații referitoare la evoluția cauzei la nivel național și că cererea ar fi trebuit respinsă ca abuzivă, în conformitate cu prevederile Articolului 35 § 3 (a) din Convenție. Totodată, Guvernul a ridicat obiecția potrivit căreia reclamantul și-ar fi pierdut calitatea de victimă, având în vedere faptul că, după introducerea cererii la Curte și în urma reexaminării interne a cauzei, el obținuse o nouă hotărâre favorabilă. În replică, reclamantul a susținut că informase în mod corespunzător Curtea cu privire la evoluția procedurii interne. Referitor la cea de-a doua obiecție a Guvernului, reclamantul a recunoscut că, odată cu adoptarea hotărârii din 22 septembrie 2014, pretențiile sale împotriva societății I. fuseseră admise în întregime. Cu toate acestea, el a insistat asupra faptului că autoritățile naționale nu au remediat pretinsele încălcări ale Articolului 6 din Convenție și ale Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care rezultă din anularea încheierii definitive din 24 noiembrie 2009, pronunțate în favoarea sa.

Cu referire la prima obiecție privind admisibilitatea cererii invocate de către Guvern, Curtea a considerat că nu a fost stabilită intenția reclamantului de a o induce în eroare. Ea a notat că, prin scrisoarea din 20 noiembrie 2017, reclamantul a informat-o cu privire la deciziile interne ulterioare adoptate în prezenta cauză. Prin urmare, obiecția Guvernului privind introducerea unei cereri abuzive a fost respinsă.

De asemenea, Curtea a menționat că nicio autoritate națională nu a constatat, cel puțin în fond, o încălcare a Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza casării ilegale a încheierii definitive din 24 noiembrie 2009, pronunțate în favoarea reclamantului. În plus, reclamantul nu a obținut nicio despăgubire pentru pretinsele încălcări. Prin urmare, și obiecția Guvernului privind pierderea de către reclamant a calității de victimă a fost respinsă.

Cu referire la fondul plângerii reclamantului,  Curtea a constatat că, având în vedere casarea de către Curtea de Apel Chișinău a încheierii din 24 noiembrie 2009  în urma unui recurs depus la 19 mai 2011, i.e. după mai mult de șaptesprezece luni de la data pronunțării acesteia, fără ca instanța să se fi pronunțat cu privire la respectarea termenului legal de introducere a acestei căi de atac și, în special, fără a preciza dacă această cale de atac nu este tardivă sau dacă intenționa să acorde o derogare de la acest termen, a avut loc o încălcare a Articolului 6 § 1 din Convenție.

Având în vedere constatarea încălcării Articolului 6 din Convenție, Curtea a considerat că nu este necesar să examineze plângerea reclamantului în baza aceluiași Articol, privind depunerea cererii de către persoane care nu aveau dreptul să participe la proces.

De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului în temeiul Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reiterând jurisprudența sa constantă în materie, conform căreia anularea unei hotărâri definitive în baza căreia a fost recunoscută o creanță și, prin urmare, un ”bun”, fără nicio explicație cu privire la motivele acestei anulări, constituie o încălcare a respectivei prevederi.

Curtea a acordat reclamantului 2.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1.500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Un bărbat căsătorit şi cu doi copii s-a lăsat păcălit pe TikTok şi i-a trimis 50.000 de euro unei tinere care pretindea că îl iubeşte

Un bărbat din judeţul Iaşi care munceşte de ani buni în Anglia, căsătorit şi cu doi copii, a căzut victimă unei escrocherii „clasice”, pe TikTok. El a trimis 50.000 de euro în contul unei „tinere” care l-a agăţat pe platforma de socializare şi l-a convins că este îndrăgostită de el, scrie adevarul.ro.

 Deși autoritățile și mass-media au avertizat în numeroase rânduri asupra diverselor metode de escrocherii online, acestea funcţionează în continuare, mai ales când e vorba de „iubire adevărată”.

Una dintre cele mai recente victime este un bărbat din Ruginoasa, judeţul Iaşi, care munceşte de ceva ani în Anglia în domeniul construcţiilor, căsătorit şi cu doi copii acasă, care a trimis 50.000 de euro în contul unei tinere care l-a abordat pe o reţea de socializare.

Așa-zisaa lor oveste de dragoste a început în urmă cu şapte luni pe TikTok, timp în care persoana care se ascundea în spatele contului a reuşit să-l convingă pe bărbat că este îndrăgostită nebuneşte de el şi să-i câştige încrederea.

„Mi-a scris că mă iubeşte. Şi-a făcut tricou cu mine. Plângea, mă suna de 30-40 de ori pe zi”, le-a povestit ulterior bărbatul poliţiştilor.

„M-a înjurat, că sunt prost”

Ieşeanul nu a putut rămâne indiferent la declaraţiile tinerei, care printre mesaje emoţionante şi promisiuni îi transmitea şi că are nevoie de bani, astfel că în această perioadă de timp i-a trimis diverse sume de bani, mai mici sau mai mari, ajungând la suma de 50.000 de euro.

„Spunea că vrea să fie cu mine. Că e săracă, n-are bani…”, a mai povestit bărbatul.

A fost cutremur în România

Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade s-a produs vineri, 10 ianuarie, în zona seismică Vrancea, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), scrie adevarul.ro.

„În ziua de 10 Ianuarie 2025, la ora 15:49:26 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, PRAHOVA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 140.0 km”, a transmis INCDFP.

Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 47km SE de Brașov, 50km N de Ploiești, 57km SE de Sfântu-Gheorghe, 64km NV de Buzău, 72km NE de Târgoviște, 91km V de Focșani. 

Ultimul cutremur din zona seismică Vrancea a avut loc la 27 decembrie 2024.

Trump, primul președinte american condamnat penal. Ce sentință a primit, cu doar 10 zile înainte de preluarea mandatului

Judecătorul Juan Merchan l-a condamnat pe Donald Trump la eliberare necondiționată, permițând președintelui ales să evite închisoarea, amenzile sau probațiunea, scrie adevarul.ro

Donald Trump este primul președinte al SUA condamnat într-un proces penal. El a fost condamnat pentru falsificarea unor documente contabile care dovedeau plăți către o actriță de filme pentru adulți, prin care îi cumpăra tăcerea legată de o aventură extraconjugală.

Președintele ales a fost găsit vinovat pentru 34 de infracțiuni legate de folosirea banilor din campania electorală din 2016. 

Judecătorul Juan Merchan a indicat anterior că liderul republican nu va face închisoare pentru faptele comise. Cu toate că nu va avea o pedeapsă privativă de libertate, Donald Trump va rămâne cu statutul de infractor condamnat.

„Protecția acordată funcției de președinte nu este un factor atenuant. Ele nu reduc gravitatea infracțiunii și nici nu justifică săvârșirea acesteia în niciun fel”, a spus judecătorul.

Președintele ales și avocatul său a strigat că este „o nedreptate”, iar Donald Trump le-a mulțumit amenințător procurorului și judecătorului. 

Inițial, Donald Trump urma să fie condamnat pe 11 iulie. O decizie a Curții Supreme a SUA, dată pe 1 iulie, le-a conferit președinților americani o imunitate largă împotriva urmăririi penale.

Pe 3 ianuarie judecătorul Juan Merchan a decis că nu există niciun impediment legal pentru pronunțarea sentinței, moment programat să aibă loc pe 10 ianuarie.

Încheie frumos săptămâna! Unica.md și ITicket v-a pregătit o listă cu recomandări pentru acest weekend
Articolul anterior
Gata cu restricțiile de acces în terminalul Aeroportului Internațional Chișinău
Articolul următor