De astăzi a intrat în vigoare starea de urgență în Republica Moldova

16/12/2024

News

Începând de astăzi, 16 decembrie 2024, a intrat în vigoare starea de urgență în Republica Moldova. Săptămâna trecută, deputații PAS au aprobat instituirea stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie, la solicitarea prim-ministrului Dorin Recean, scrie telegraph.md.

Decizia a fost luată în contextul riscurilor iminente din sectorul energetic, generate de posibila sistare a livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană de către Gazprom.

Guvernul intenționează să utilizeze măsuri extraordinare pentru a gestiona situația, inclusiv coridoare verzi pentru ajutoare umanitare, simplificarea procedurilor de import al combustibililor alternativi și asigurarea regimului de urgență pentru evacuarea cetățenilor străini, dacă va fi necesar. Totodată, se vor deroga anumite legi pentru a permite răspunsuri rapide și eficiente în fața crizei.

Malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze naturale pentru perioada de iarnă, însă regiunea transnistreană, care depinde exclusiv de livrările Gazprom, riscă să rămână fără gaz și energie electrică. În lipsa funcționării Centralei de la Cuciurgan, Republica Moldova va fi nevoită să importe energie electrică din România, deși capacitatea actuală de interconectare este insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf.

Autoritățile avertizează că situația energetică este tensionată și în țările vecine, din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii din Ucraina, ceea ce pune presiune pe rețeaua regională. În aceste condiții, costurile pentru energia electrică sunt așteptate să crească, iar vulnerabilitatea sistemului energetic național rămâne ridicată până la finalizarea noilor interconexiuni planificate.

Guvernul promite măsuri pentru protejarea tuturor cetățenilor, indiferent de malul Nistrului pe care locuiesc, și accelerează proiectele de infrastructură energetică pentru a reduce dependența de sursele externe. Linia de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului viitor, ceea ce va reprezenta un pas important spre independența energetică a Republicii Moldova.

Opoziția a fost împotriva acestei măsuri.

Încă un stat din UE închide granițe din cauza crizei sanitare

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau intenţionează să călătorească în Slovacia asupra faptului că în intervalul 8 aprilie – 7 mai o să fie restabilite temporar controalele la frontierele cu Ungaria şi Austria, scrie stirileprotv.ro.

Decizia vine în contextul confirmării unor focare de febră aftoasă în Ungaria, Slovacia şi Austria.

De asemenea, autorităţile slovace au decis închiderea temporară, în aceeaşi perioadă de timp, a 16 puncte de trecere a frontierei (PTF) cu Ungaria şi a unui punct de trecere a frontierei cu Austria, după cum urmează:

→ cu Ungaria: Cunovo – Rajka, Radvanˆ nad Dunajom – Neszmely, Chlaba – Ipolydamasd, Salka – Letkes, Ipelske Predmostie – Dregelypalank, Vrbovka – Orhalom, Trenc – Raros – Rarospuszta, Lenartovce – Banreve, Dlha Ves/Domica – Aggtelek, Kechnec – Abaujvar, Trstene pri Hornade – Keked, Skaros – Hollohaza, Michalany – Alsoregmec, Streda nad Bodrogom – Karos, Velky Hores – Nagyrozvagy a Velke Trakany – Zemplenagard;

→ PTF cu Austria: Zahorska Ves – Angern.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon a misiunii diplomatice a României la Bratislava: +421220727447, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al Ambasadei României la Bratislava: +421902411268.

MAE de la București recomandă consultarea paginilor de Internet bratislava.mae.ro şi www.mae.ro.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală vă invită la vernisajul expoziției „Iscusință și rafinament”, dedicată celor 9 ani de activitate ai Șezătorii Basarabia

Pe data de 9 aprilie, ora 16:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu “Șezătoarea Basarabia”, vă invită la vernisajul expoziției „Iscusință și rafinament”, dedicată celor 9 ani de activitate ai Șezătorii Basarabia, o comunitate pasionată de păstrarea și promovarea tradițiilor românești, în special a artei cămășii cu altiță.

Expoziția va cuprinde 21 de costume tradiționale, cu cămăși realizate de membrii Comunității Șezătoarea Basarabia, cât și exemple de probe de execuție a motivelor ornamentale specific cămășii de sărbătoare din Republica Moldova.

Modelele expuse sunt cusute în perioada 2023-2025, reflectând tehnici tradiționale, dar și inovative, utilizate în realizarea acestora. Printre exponate, veți putea admira și probele de cercetare privind proporțiile, cromatica motivelor brodate, dar și tehnicile de cusut folosite pentru a crea câmpuri ornamentale ce decorează cămășile cu altiță. De asemenea, vor fi expuse două cămăși bărbătești, completând diversitatea acestei arte populare.

”Șezătoarea Basarabia este o comunitate care s-a înființat în primăvara anului 2016, cu scopul de a crea, revitaliza și salvgarda portul tradițional românesc, fiind un pilon important în promovarea acestuia în Republica Moldova. Membrii comunității au avut un rol esențial în recunoașterea și înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, pe 1 decembrie 2022, un simbol de identitate culturală pentru România și Republica Moldova.

Vă invităm să descoperiți poveștile din spatele fiecărui costum, să învățați despre tradițiile care dăinuie de secole și să celebrați împreună cu Șezătoarea Basarbia cei 9 ani de creativitate și dăruire în promovarea și reactualizarea portului popular.

Locație: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

Data și ora: 9 aprilie, ora 16:00

Durata expoziției: 9 aprilie – 31 mai 2025

Vă așteptăm cu drag!”, spun organizatorii.

Armata Moldovei va primi cel mai mare ajutor militar din partea Uniunii Europene

Ambasadorii Uniunii Europene vor aproba miercuri, 9 aprilie, al doilea și cel mai mare pachet de ajutor militar letal al UE pentru Republica Moldova, în valoare de 20 de milioane de euro, transmite IPN.

Diplomații blocului comunitar urmează să dea acordul pentru ajutorul financiar, la ulterioara achiziție de opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, – lansatoare și 24 de rachete, relatează RFE/RL.

Implementarea ajutorului va fi realizată de Centrul Eston pentru Investiții în Apărare, care a aprovizionat Chișinăul cu echipament militar și în 2024. Scopul inițiativei este de a „îmbunătăți performanța și eficacitatea operațională a Forțelor Armate ale Moldovei, prin înlocuirea echipamentelor învechite din epoca sovietică”.De menționat că Uniunea Europeană a oferit anterior doar ajutoare „neletale”, cum ar fi vehicule militare, supraveghere aeriană și echipamente pentru sporirea securității cibernetice. Suportul din anul trecut a valorat 9 milioane de euro și a constat din interceptoare cu rază scurtă de acțiune ale sistemelor de apărare aeriană.

De data asta, blocul comunitar dublează ajutorul pentru Moldova. Sprijinul de 20 de milioane de euro face parte dintr-un pachet mai mare, de 60 de milioane de euro, anunțat în luna martie de președintele Consiliului European, Antonio Costa, în timpul unei vizite la Chișinău.

Pachetul reprezintă cel mai mare ajutor de acest tip pentru Moldova, de când Bruxelles-ul a inițiat acest tip de sprijin în 2021.

Primele 40 de milioane din acest pachet au fost aprobate de către demnitarii UE mai devreme, pentru achiziția a 33 de vehicule tactice, de mobilitate înaltă, pentru trei brigăzi de infanterie și a unui sistem pentru regimentul de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale. Practic, este sistemul care permite funcționarea coordonată a lansatoarelor și rachetelor din pachetul „letal”.

Ajutorul UE acordat țării noastre prin „mecanismul european pentru pace” se ridică la 197 de milioane de euro. După Ucraina, Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea blocului comunitar.