Lanțul de restaurante „La Plăcinte” intră în insolvență în România, din cauza datoriilor

Trei manageri de baruri din orașul Kortrijk, situat în nord-vestul Belgiei, sunt acuzați că au pus droguri în băuturile a peste 40 de femei, scrie The Guardian.

„Tinerelor li se ofereau shot-uri de alcool, adesea cu aromă de amaretto, după care se trezeau a doua zi dimineață, amețite, în patul unui necunoscut sau în propriul pat, cu semne clare de abuz sexual”, a declarat un purtător de cuvânt al Parchetului, Tom Janssens.

Anchetatorii au declarat că cei trei bărbați, care au calitatea de suspecți, au discutat între ei despre abuzuri.

Oficialii au informat că în băuturile femeilor au fost amestecate mai multe tipuri de droguri, inclusiv ketamină, un anestezic utilizat și în scop recreațional pentru efectele sale halucinogene.

„Până acum, au fost identificate deja 41 de victime pentru perioada decembrie 2021 – decembrie 2024, iar ancheta continuă pentru a identifica și altele”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a parchetului din regiunea Flandra de Vest, Griet De Prest.

De Prest a precizat că unul dintre principalii suspecți a fost arestat. Bărbații sunt suspectați de viol, agresiune sexuală și administrarea ilegală de substanțe periculoase, a precizat parchetul.

Ministrul belgian de interne, Bernard Quintin, a condamnat atacurile, considerându-le „inacceptabile” și criticând cât de ușor poate fi procurată ketamina. „Dacă acest drog poate fi obținut ușor și ieftin, devine mai simplu să comiți infracțiuni”.

„Femeile ar trebui să poată ieși în oraș în siguranță, oriunde și oricând doresc”, a adăugat el.

„Dacă țările europene nu vor să meargă pe acest drum, înseamnă că nu doresc să urmeze calea păcii, în acord cu eforturile depuse la Moscova și Washington”, a afirmat purtătorul de cuvânt al președinției ruse Dmitri Peskov în conferința sa de presă zilnică, citat de AFP, notează Agerpres.

Ridicarea sancțiunilor împotriva băncii ruse de export agricol este „parte integrantă a acordului cu privire la armistițiul în Marea Neagră”, a mai spus el.

În urma discuțiilor desfășurate marți în Arabia Saudită, care au fost mediate de Washington, Casa Albă a anunțat un acord privind un armistițiu în Marea Neagră. Moscova a cerut însă imediat ridicarea mai multor restricții care îi afectează exporturile de produse agricole și de îngrășăminte.

Țările aliate Ucrainei, reunite joi la Paris în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, au exclus orice ridicare a sancțiunilor luând în schimb în considerare înăsprirea lor pentru a accentua presiunea asupra Rusiei.

„Nu are niciun sens să punem capăt sancțiunilor până când pacea nu este într-adevăr restabilită și, din păcate, suntem încă departe de aceasta”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

Casa Albă a declarat marți că Kievul și Moscova s-au angajat să ia „măsuri pentru punerea în aplicare (…) a acordului privind interzicerea loviturilor împotriva instalațiilor energetice” de ambele părți, dar nicio dată exactă și nicio condiție nu au fost menționate, iar de atunci Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de mai multe lovituri împotriva unor astfel de infrastructuri.

Dmitri Peskov a declarat vineri că tentativele ucrainene de a efectua atacuri în acest sens „continuă zilnic”. El a sugerat că unități ale armatei ucrainene „nu ascultă de ordinele autorităților țării” cu privire la încetarea loviturilor.Mai mult, Peskov susține că, „pentru moment”, Rusia respectă acest angajament, ceea ce Ucraina dezminte.

„Rusia își rezervă dreptul, dacă regimul de la Kiev nu respectă acest moratoriu, să nu-l respecte nici ea”, a spus Peskov, în condițiile în care Moscova nu a încetat nici pentru o zi să bombardeze obiective civile în Ucraina, notează sursa citată.

UE nu va ridica sancțiunile împotriva Rusiei până când aceasta nu va pune capăt războiului în Ucraina, a reiterat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri, într-o declarație pentru postul de televiziune francez LCI.

„Sancțiunile sunt foarte importante, ele dor. Acestea au efect asupra economiei ruse și reprezintă o pârghie puternică. Prin urmare, vor rămâne în vigoare până când o pace justă se va fi instalat în Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Ucraina este cea care va decide ceea ce reprezintă o pace justă și durabilă pentru ea”, a adăugat președinta Comisiei Europene, avertizând că „Putin nu se va opri decât dacă este descurajat de o postură militară puternică”.

Partidul Democrat din SUA a convocat pentru sâmbătă manifestaţii în mai multe oraşe europene, în semn de protest faţă de preşedintele republican Donald Trump, pe care îl acuză de subminarea democraţiei prin promovarea intereselor unor magnaţi precum Elon Musk şi prin măsuri controversate, inclusiv eliminarea opţiunii „genului X” de pe paşapoarte şi închiderea unor consulate în Europa, relatează agenţia EFE.

Protestele sunt programate în oraşele spaniole Madrid, Barcelona, Sevilla şi Malaga, dar şi în Elveţia, la Zurich şi Basel. Alte manifestaţii vor avea loc în Franţa, la Toulouse pe 5 aprilie şi la Paris pe 7 aprilie.

Apelul lansat de democraţi invită cetăţeni de orice naţionalitate să participe cu pancarte pentru „apărarea democraţiei şi justiţiei”.

Nemulţumirile democraţilor vizează măsurile adoptate de administraţia Trump pentru combaterea „ideologiei woke”, printre care eliminarea „genului X” de pe paşapoarte.

De asemenea, criticile sunt îndreptate împotriva lui Elon Musk, căruia Trump i-a încredinţat conducerea unui departament de reducere a cheltuielilor bugetare, decizie care a dus la reorganizarea sau desfiinţarea unor instituţii, inclusiv în Departamentul de Stat.

Potrivit New York Times, reorganizarea diplomaţiei americane va include închiderea mai multor consulate din Europa, măsură împotriva căreia democraţii vor protesta în cadrul acestor manifestaţii.

Protestele îl vor viza direct şi pe Elon Musk, acuzat de „preluarea ilegală şi destructurarea instituţiilor americane”, „demiterea inumană a funcţionarilor” şi generarea unei „crize constituţionale” prin limitarea puterii executive de către Trump şi Musk, potrivit sursei citate.

Manifestanţii din Zurich vor protesta chiar în faţa sediului Tesla, compania producătoare de maşini electrice deţinută de Elon Musk, susţinând că acesta joacă „un rol central în subminarea democraţiei americane”.