Flota aeriană a Republicii Moldova – cimitir de vechituri: 25 de avioane şi elicoptere

Republica Moldova are 25 de avioane şi elicoptere, dar cele mai multe dintre ele sunt nefuncţionale şi zac în cimitirele de vechituri de pe aerodromurile din Chişinău, Bălţi şi Mărculeşti. Nu pot fi vândute, odată cu intrarea în vigoare, în 2017, a unor prevederi legislative. Nici readucerea lor în stare de zbor nu este rentabilă din punct de vedere economic, scrie tvrmoldova.md.

Statul deţine prin două intreprinderi 5 avioane cu destinaţie civilă, toate nefuncţionale şi 20 de elicoptere. Doar unul dintre acestea are certificat de navigabilitate şi este într-o misiune umanitară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Un elicopter de tip Mi-8 destinat transportului de persoane oficiale se află la Mărculeşti. Pe timpuri, cu el au zburat foştii preşedinţi ai Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi Mihai Ghimpu.

NICOLAE CLICHICI, administrator, Aeroportul Internaţional Chişinău: „Cred că din 2015 – 2016 nu a mai fost utilizat deoarece nu au fost cerinţe. Zborul cu elicopterul este destul de costisitor, şi probabil că statul, la momentul actual nu are o cerere mare pentru astfel de servicii”.

Elicopterul produs în anul 1986 este întreţinut de către angajaţii aeroportului Mărculeşti. A fost achiziţionat din România, unde a fost folosit chiar de fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu. Exteriorul si interiorul sunt într-o stare bună. Elicopterul a fost reparat capital în 2017 dar nu are certificat de navigabilitate.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Elicopterul a efectuat ultimul zbor de verificare în anul 2021. De atunci este parcat pe aeroportul din Mărculeşti. Lunar, personalul aeronautic îl menţine în stare de funcţionare şi îi porneşte motoarele”.

Şi la Aeroporul din Chişinău stă parcat, de mai mulţi ani, un avion de tip YAK-40 fabricat în anul 1979. În anul 2003, Vladimir Putin l-a dăruit preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

SERGHEI BURDUH, şef, Departamentul Operaţional, AIC: „Primii vreo doi ani, aeronava dată opera rute cu primele persoane din stat. Deci, preşedintele ţării, prim-ministrul, preşedintele Parlamentului. Mai apoi, în Europa au fost introduse nişte standarde mai stricte referitor la zgomot şi emisiile de CO2 şi aeronava dată, după caracteristicile tehnice, nu se încadra în parametrii daţi”.

Pe 2 ianuarie 2007, aeronava a efectutat ultimul zbor pe cursa Chișinau-Praga având 22 de pasageri la bord. Pe atunci, era în gestiunea fostei companii de stat AIR MOLDOVA și făcea curse regulate spre România, Cehia, Ucraina și Cipru. În 2010, avionul a fost scos în vânzare pentru suma de 430 de mii de dolari, dar nu s-au găsit cumpăratori.

Avionul are nevoie de reparatii substanţiale care nu mai sunt rentabile. Acum este in gestiunea Întreprinderii de Stat Moldaeroservice, aflată in insolventa.

Nouă elicoptere sunt și pe aerodromul din Bălţi. Doar câteva dintre ele mai pot fi repuse în funcţiune. In prezent, statul nu poate vinde aparatele de zbor pe care le are în proprietate şi nici ceea ce a mai rămas din ele din cauza unor ambiguităţi legislative.

ROMAN COJUHARI, director, APP: „Anterior, până în 2017, întreprinderile puteau să vândă ei singuri bunurile cu permisiunea fondatorului. Astăzi doar APP-ul poate vinde bunurile imobile care sunt în proprietatea statului. Respectiv niciun act normativ nu se face referire şi la aeronave. Acum noi pe de o parte analizăm şi legislaţia şi am făcut şi nişte interpelări la ministere să vedem ce se întâmplă cu aeronavele când urmează a fi valorificate”.

Uniunea Veteranilor Aviaţiei Civile „Aviator” din Republica Moldova a propus autorităţilor construcţia unui muzeu al aviaţiei civile, unde pot fi expuse aeronavele nefunctionale.

Trump a ordonat declasificarea dosarului privind posibilele legături dintre campania sa și Rusia

Președintele american Donald Trump a ordonat Biroului Federal de Investigații (FBI) să declasifice materialele legate de un caz privind posibile legături între campania sa prezidențială din 2016 și Rusia, scrie digi24.ro.

Potrivit directivei publicate pe site-ul Casei Albe, cazul în cauză, intitulat Crossfire Hurricane, a fost deschis în 2016. Ancheta a urmărit să stabilească dacă membrii echipei de campanie a lui Trump au avut legături cu Rusia în timpul alegerilor prezidențiale.

Materialele de anchetă nu mai sunt acum clasificate, cu excepția celor redactate de FBI sau protejate în temeiul unor hotărâri judecătorești sau al legislației aplicabile.

De asemenea, ordinul nu se aplică datelor cu caracter personal sau materialelor protejate prin lege.

„Sub rezerva excepțiilor identificate mai sus, procurorul general va pune imediat la dispoziția publicului materialele declasificate descrise în acest memorandum”, se arată în directivă.

Sub supravegherea secretă a FBI FBI a început supravegherea secretă a echipei de campanie a lui Trump în 2016, suspectând legături cu Rusia.

În 2018, Trump – pe atunci președinte – a cerut Departamentului de Justiție să investigheze dacă acțiunile FBI au fost motivate politic și a cerut, de asemenea, publicarea documentelor legate de supravegherea campaniei sale de către FBI

Mii de moldoveni din străinătate primesc pensii în baza acordurilor internaționale

Aproximativ 3.300 de cetățeni moldoveni care locuiesc în afara țării beneficiază de pensii conform acordurilor internaționale de securitate socială semnate de Republica Moldova cu alte state, scrie Rupor.md cu referire la datele furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).

Conform statisticilor oficiale de la 1 ianuarie 2025, cei mai mulți beneficiari ai acestor pensii sunt în Germania (1.054 persoane), România (551), Bulgaria (168), Belarus (127), Cehia (134) și Lituania (90).

Pensia poate fi acordată pentru diferite categorii, inclusiv pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate, pensia pentru accidente de muncă sau boli profesionale, dar și pensia de urmaș. Fiecare acord internațional stabilește condițiile specifice pentru acordarea acestor drepturi.

Cetățenii moldoveni care au lucrat legal într-o țară cu care Republica Moldova a semnat un acord de securitate socială pot beneficia de pensie conform legislației statului respectiv. Plata se face lunar sau trimestrial, în funcție de prevederile acordului dintre cele două țări.

Un principiu esențial al acestor acorduri este proporționalitatea, ceea ce înseamnă că fiecare stat calculează și plătește pensia în funcție de perioada de contribuție acumulată pe teritoriul său. De asemenea, dacă un cetățean nu a realizat stagiul minim de cotizare necesar în Republica Moldova (15 ani), acesta poate fi completat prin cumularea perioadelor de muncă din celelalte state semnatare.

În prezent, Republica Moldova are în vigoare acorduri de securitate socială cu 18 țări, printre care România, Germania, Italia, Spania, Franța și Belgia. În plus, pe 10 martie a fost semnat un nou acord cu Franța, iar negocierile sunt în desfășurare cu Canada, Elveția, Ucraina și Slovacia.

Pentru luna mai este planificat primul tur de negocieri pentru un acord cu Albania, iar în perioada următoare ar putea începe discuțiile și cu Slovenia și Croația. Aceste acorduri reprezintă un pas important în garantarea drepturilor sociale pentru moldovenii care lucrează în străinătate.

Autoritățile subliniază că astfel de acorduri ajută la protejarea drepturilor muncitorilor migranți, oferindu-le acces la pensii și alte prestații sociale indiferent de țara în care și-au desfășurat activitatea.

Pentru cetățenii moldoveni din diaspora, aceste înțelegeri internaționale asigură continuitatea drepturilor lor sociale și facilitează o tranziție mai ușoară spre pensionare, indiferent de locul în care aleg să trăiască.

Marin Robu, nominalizat la titlul de cel mai bun halterofil din Europa

Halterofilul moldovean Marin Robu, care a ocupat locul 4 la Jocurile Olimpice de la Paris, a fost inclus în lista celor 10 sportivi nominalizați pentru titlul de cel mai bun halterofil din Europa în 2024, potrivit versiunii EWF.

După cum informează Media Sport, cîștigătorul acestei nominalizări va fi stabilit de Comisia AIPS Europe și va fi anunțat la ceremonia de deschidere a Campionatului European de haltere pentru seniori, care va avea loc în perioada 13-21 aprilie la Chișinău.

La Jocurile Olimpice de la Paris din vara anului 2024, Marin Robu a ocupat locul patru la categoria pînă la 89 de kilograme. Antonio Pizzolato l-a devansat pe sportivul moldovean cu un kilogram în clasamentul final, însă reprezentantul Italiei ar fi încălcat regulile competiției. Acest lucru urmează să fie demonstrat în Tribunalul de Arbitraj Sportiv din Elveția. Dacă Marin Robu va cîștiga procesul, el va primi medalia de bronz.

Oamenii și labradorii au aceeași genă care îi face să mănânce prea mult
Articolul anterior
Prețul aurului explodează, atingând un nou maxim istoric
Articolul următor
Close menu