Ziua Internațională a Fericirii, sărbătorită pe 20 martie. Care sunt cele mai fericite țări și ce loc ocupă R. Moldova?

Recipiente de plastic, sticlă și aluminiu utilizate pentru ambalarea băuturilor comercializate în Republica Moldova vor putea fi returnate contra plată. Ministerul Mediului a anunțat implementarea unui sistem de depozit destinat reducerii deșeurilor și promovării unui comportament mai responsabil față de mediu.

Conform Ministerului Mediului, sistemul de depozit presupune adăugarea unei taxe suplimentare la prețul băuturii, care va fi rambursată consumatorilor odată cu returnarea ambalajului. Măsura vizează recipientele din plastic, sticlă și aluminiu, încurajând astfel reciclarea și reutilizarea acestora.

„Scopul este să schimbăm mentalitatea oamenilor, astfel încât să nu mai privească ambalajele ca pe simple deșeuri, ci ca pe obiecte care pot fi reciclate și refolosite”, se menționează în comunicatul Ministerului Mediului.

Administratorul sistemului de depozit va fi desemnat de producătorii care dețin cel puțin 60 % din numărul total de unități de ambalaje plasate pe piață. Acesta va avea responsabilitatea de a asigura funcționarea eficientă a sistemului, în conformitate cu reglementările stabilite.

Punctele de returnare ale ambalajelor vor fi organizate în structurile de vânzare ale comercianților sau în imediata lor vecinătate, fără a depăși o distanță de 150 de metri de locația principală. Programul acestora va fi aliniat cu cel al magazinelor, pentru a facilita accesul consumatorilor.

Sistemul va fi obligatoriu pe întreg teritoriul Republicii Moldova și se va aplica atât producătorilor locali, cât și importatorilor.

Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) și Poliția Națională au depistat și oprit o tentativă a serviciilor secrete rusești de a comite un atac terorist folosind o minoră ucraineană, pe care au șantajat-o să amplaseze un dispozitiv exploziv în oraşul Ternopil. Potrivit SBU, rușii aveau de gând să o ucidă și pe fată.

Autoritățile ucrainene au reținut o elevă în vârstă de 14 ani, pe care rușii au recrutat-o pentru a o arunca în aer împreună cu o încărcătură explozivă în apropierea departamentului de poliție din Ternopil, a anunțat SBU într-un comunicat.

Potrivit anchetatorilor, serviciile secrete rusești au „observat-o” pe fată atunci când aceasta încerca să câștige bani pe canalele Telegram. Pentru a o obliga să coopereze, infractorii i-au „hackuit” telefonul și au șantajat-o că vor publica pe internet fotografii intime ale minorei găsite în telefon.

Ca urmare, eleva a acceptat să lucreze pentru ruși și, urmând instrucțiunile primite, a confecționat un dispozitiv exploziv improvizat, pe care l-a ascuns într-un rucsac și l-a lăsat în secret sub o mașină parcată lângă clădirea poliției din Ternopil. Potrivit SBU, ofițerii de informații ruși plănuiau să detoneze de la distanță dispozitivul exploziv, astfel încât să o ucidă pe minoră și un număr cât mai mare de oameni care s-ar fi aflat în zonă.

Ofițerii SBU au descoperit și neutralizat la timp explozibilii și au reținut-o pe minoră, care este cercetată acum pentru tentativă de act terorist, potrivit comunicatului. Fata se află în arest la domiciliu, riscând până la 10 ani de închisoare cu confiscarea bunurilor.

Autoritățile continuă anchetă pentru a stabili toate circumstanțele infracțiunii, mai precizează SBU.

Preşedintele rus Vladimir Putin face presiuni asupra ucrainenilor aflaţi în Rusia sau în cele patru regiuni ocupate în Ucraina să ceară cetăţenia rusă sau să plece în altă parte, potrivit serviciilor de informaţii britanice, citate sâmbătă de DPA, relateză Agerpres.

Putin a semnat un nou decret care îi obligă pe cetăţenii ucraineni care locuiesc în teritoriile respective să-şi „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie sau să părăsească zona, a indicat Ministerul Apărării de la Londra în ultima sa actualizare a informaţiilor obţinute de serviciile sale secrete privind evoluţia situaţiei de pe frontul din Ucraina.

„Decretul lui Putin este aproape sigur destinat să forţeze plecarea de pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia a cetăţenilor ucraineni care refuză să accepte paşapoartele şi cetăţenia rusă”, se arată în raportul postat pe platforma X.

Kremlinul continuă să ducă o politică de „rusificare” forţată a teritoriilor ocupate ilegal în Ucraina, ca parte a „eforturilor de lungă durată de a extirpa cultura, identitatea şi statalitatea ucrainene”, a adăugat acesta.

Moscova consideră în mod ilegal că peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată în urmă cu peste un deceniu, precum şi regiunile parţial ocupate Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, anexate în 2022, fac parte din Rusia, se arată în nota ministerului britanic citat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat la 19 martie că Ucraina nu va recunoaşte teritoriile ucrainene ocupate drept ruseşti, afirmând că aceasta este o linie roşie a Kievului. El a spus că aceasta va fi una dintre problemele dificile ale negocierilor viitoare cu Moscova, potrivit Unian.

Reprezentantul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu şi relaţia cu Rusia, Steve Witkoff, s-a referit într-un interviu acordat vineri lui Tucker Carlson, fost prezentator la Fox News, şi la viitorul statut al teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

„Cea mai mare problemă în acest conflict o constituie Crimeea şi patru regiuni – Doneţk, Lugansk şi altele două (Herson şi Zaporojie). Acolo sunt vorbitori de limbă rusă, au fost referendumuri în care majoritatea covârşitoare a oamenilor şi-a exprimat dorinţa de a fi sub conducerea Rusiei. Aceasta este problema cheie a conflictului”, a spus el.

Aşa-numitul referendum din Crimeea nu a fost recunoscut de Kiev şi de comunitatea internaţională, la fel cum nu au fost recunoscute nici pretinsele referendumuri din cele patru regiuni, organizate de Moscova în plin război, sub ameninţarea armelor.