Finlanda rămâne cea mai fericită țară din lume pentru al optulea an consecutiv, potrivit raportului anual al ONU privind fericirea, publicat joi 20 martie, de Ziua Internațională a Fericirii. Republica Moldova a coborât 9 poziții în clasament față de anul trecut, până la poziția 80, în topul care a analizat 147 de țări, scrie moldova1.md.
Și România a coborât trei locuri în clasament față de anul trecut, până pe 35. Printre indicatorii care „au atârnat greu” și au dus România în jos în actualul clasament se află „perceperea corupției” unde suntem pe 126/147. Indicatori care trag România în sus sunt valoarea PIB-ului, dar și libertatea individuală.
Ucraina s-a clasat pe locul 111 în clasamentul fericirii, pierzând teren față de anul trecut când se afla pe locul 105 în clasament.
Toate țările nordice rămân în top 10, cu Danemarca, Islanda și Suedia pe urmele Finlandei, care a mărit ușor diferența față de Danemarca, ocupanta locului secund, scrie CNN. Între timp, Costa Rica și Mexic au intrat pentru prima dată în top 10, pe locurile șase și, respectiv, zece. Afganistanul, cuprins de o catastrofă umanitară de când talibanii au recâștigat controlul în 2021, s-a clasat din nou drept cea mai nefericită țară din lume. Franța s-a clasat doar pe locul 33, cu mult devansată de Elveția (13), Belgia (14) și Canada (18).
Clasamentul fericirii se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacției vieții, precum și pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranță de viață sănătoasă, libertate, generozitate și corupție.
„Se pare că finlandezii sunt relativ mulțumiți de viața lor”, a declarat pentru AFP Frank Martela, profesor asistent specializat în cercetarea bunăstării și fericirii la Universitatea Aalto din Espoo, în apropiere de Helsinki.
Acest lucru ar putea fi explicat în mare parte prin faptul că finlandezii trăiesc într-o „societate care funcționează mai degrabă bine”, a adăugat el.
„Democrația funcționează bine, avem alegeri libere, libertate de exprimare și niveluri scăzute de corupție” care contribuie la „bunăstarea națională”, a continuat el.
Toate țările nordice au sisteme de protecție socială relativ puternice, cu concediu pentru creșterea copilului, beneficii de șomaj și asistență medicală în mare parte universală.
În raportul din acest an, autorii spun că dispun de noi dovezi potrivit cărora actele de generozitate și credința în bunătatea celorlalți sunt „predictori semnificativi ai fericirii, chiar mai mult decât obținerea unui salariu mai mare”.
