Încă o țară i-a oferit lui Trump acces la mineralele sale rare, în schimbul ajutorului militar

Preşedintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, i-a propus preşedintelui american Donald Trump acces la minerale cheie pentru companiile tehnologice americane în schimbul ajutorului acordat de SUA ţării africane pentru a învinge gruparea rebelă Mişcarea 23 Martie (M23), relatează The Wall Street Journal (WSJ), scrie digi24.ro.

Într-o scrisoare adresată lui Trump în data de 8 februarie, Tshisekedi îi oferă oportunităţi de minerit pentru „fondul suveran” creat prin ordin executiv de Trump cu câteva zile înainte, potrivit relatării în exclusivitate a WSJ, preluată de EFE și Agerpres. În această scrisoare, preşedintele congolez afirmă că alegerea lui Trump ca preşedinte marchează „începutul epocii de aur” pentru SUA şi subliniază că asocierea sa cu Congo ar oferi ţării „un avantaj strategic”, deoarece SUA şi-ar asigura minerale cheie, precum cobalt, litiu, cupru sau tantal. Preşedintele Republicii Democratice Congo cere în schimb un „acord de securitate oficial” care să ajute armata sa să învingă M23, grup care, potrivit ONU şi al unor ţări precum Statele Unite, Germania şi Franţa, este sprijinit de Rwanda. Potrivit WSJ, în scrisoarea sa, Tshisekedi nu precizează de ce fel de tip de ajutor militar are nevoie de la SUA.

Mişcarea 23 Martie (M23) controlează în prezent capitalele provinciilor Kivu de Nord şi Kivu de Sud, învecinate cu Rwanda şi bogate în minerale precum aurul sau coltanul, esenţiale pentru industria tehnologică şi fabricarea telefoanelor mobile. Mai exact, tantalul şi cobaltul sunt minerale cheie folosite de giganţi tehnologici precum Apple, HP sau Intel. Un purtător de cuvânt al preşedintelui congolez a declarat pentru ziarul american că atât ţara sa, cât şi Statele Unite sunt interesate „ca companiile americane, precum Apple şi Tesla, să cumpere minerale direct din Congo şi să deblocheze motorul bogăţiei noastre minerale în beneficiul întregii lumi”. WSJ notează că scrisoarea a fost trimisă de un bancher care consiliază companiile miniere din Congo către biroul lui Trump, care la rândul său a transmis-o Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe. Marţi, Tshisekedi s-a întâlnit cu preşedintele Rwandei, Paul Kagame, în Qatar, unde au abordat – după cum au relatat guvernele celor trei ţări – conflictul din estul Congo cu M23 şi şi-au reafirmat angajamentul „faţă de o încetare a focului imediată şi necondiţionată”.

Gruparea afirmă că obiectivul său este de a proteja interesele tutsi congolezi și ale altor minorități, inclusiv de a le proteja împotriva grupurilor de rebeli hutu care au fugit în RDC după ce au luat parte la genocidul din 1994, care a vizat tutsi.

Decizii după Consiliul Suprem de Securitate: Mecanisme consolidate împotriva dezinformării și finanțării ilegale în alegeri

Membrii Consiliului Suprem de Securitate (CSS) au discutat marți, 25 martie, despre consolidarea eforturilor în privința securității procesului electoral, dar și despre combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine în cadrul acestuia.

Președinta Maia Sandu a subliniat riscul major pe care îl reprezintă campaniile de dezinformare și tentativele de influențare externă, ce pot submina încrederea cetățenilor în procesele electorale.

Astfel, s-a convenit asupra consolidării mecanismelor de monitorizare a spațiului informațional și asupra întăririi cooperării între instituțiile de securitate pentru a preveni și combate astfel de acțiuni.

„Un subiect esențial al discuției a fost combaterea finanțării ilicite a partidelor și a campaniilor electorale. S-a subliniat necesitatea creșterii transparenței privind sursele de finanțare, prin întărirea controalelor, monitorizarea mai strictă a fluxurilor financiare și aplicarea sancțiunilor pentru actele de corupție electorală”, se arată într-un comunicat al Președinției.

Membrii CSS au discutat și despre securitatea cibernetică în contextul desfășurării alegerilor.

„Instituțiile responsabile au raportat măsurile implementate pentru protejarea infrastructurii informatice și prevenirea atacurilor cibernetice. S-a convenit asupra consolidării cooperării între instituțiile de securitate și specialiștii în domeniu, inclusiv cu partenerii internaționali, pentru a asigura un răspuns rapid și eficient în cazul unor incidente”, potrivit CSS.

Ultima dată, președinta a convocat CSS pe 20 ianuarie, atunci când membrii Consiliului au discutat despre lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS.

Sute de soldați moldoveni, chemați pe poligon. Autoritățile anunță exerciții militare

Soldații în rezervă sunt așteptați la centrele militare din țară. Armata Națională a Republicii Moldova anunță că pe parcursul lunilor aprilie, mai și noiembrie vor avea loc antrenamente de instruire cu soldații în rezervă. Exercițiile vor dura cinci zile. Scopul acestora este să verifice aptitudinilor rezerviștilor, precum și să-i familiarizeze pe aceștia cu echipamentul și armamentul din dotare, scrie evz.ro.

Când vor avea loc exercițiile militare

Primul exercițiu din acest an va avea loc în perioada 7-11 aprilie. Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării persoanele care sunt preconizate să participare la instruiri vor fi chemate la Centrele Militare Teritoriale prin ordine. Aceștia vor primi actele de chemare la locul unde își au viza de reședință.

”Astfel de exerciții au fost organizate și în anii precedenți în conformitate cu cerințele Legii nr. 1244/2002 cu privire la rezerva Forțelor Armate, precum și Planului de instruire al Armatei Naționale pentru anul curent”, se menționează în comunicatul Ministerului Apărării.

Anul trecut, rezerviștii au participat la exerciții militare în lunile martie, mai, iunie și iulie. Ministerul Apărării al Republicii Moldova mai anunță că va informa suplimentar cetățenii cu privire la perioadele desfășurării instruirilor.

Cine face parte din rezerva Forțelor Armate

Rezerva Forţelor Armate o formează cetăţenii care sunt trecuţi în rezervă după îndeplinirea serviciului militar. Aceștia au absolvit cursul deplin de instruire la catedra militară și sunt apţi pentru serviciul milita. Totodată, aceștia nu au îndeplinit această obligaţiune până la împlinirea vârstei de 27 de ani și au absolvit cursurile de pregătire a rezerviştilor în cadrul centrelor de instruire a rezervei Forţelor Armate.

În funcţie de gradul de pregătire militară, rezerva Forţelor Armate se împarte în câteva categorii. E vorba de: rezervă instruită, din care fac parte cetăţenii care au îndeplinit serviciul militar. Rezervă neinstruită, alcătuită din cetăţenii apţi pentru serviciul militar, dar care nu au îndeplinit această obligaţiune până la împlinirea vârstei de 27 de ani. Iar a treia categorie sunt rezerviştii neinstruiţi.

Expoziție de planșe „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)”, din 25 martie, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

Din 25 martie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării USM și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, vă invită să vizitați expoziția „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)”, ce va fi prezentată la Conacul Balioz, satul Ivancea, raionul Orhei.

Expoziția își propune să adâncească conștientizarea unui episod tragic din istoria Republicii Moldova – foametea organizată de regimul totalitar sovietic, care a lovit crunt Basarabia între anii 1946-1947. Vizitatorii vor avea ocazia să vizualizeze planșe cu documente istorice, fotografii autentice și marturii ale supraviețuitorilor, care reflectă suferințele trăite și impactul devastator pe termen lung al acestei catastrofe asupra comunităților din Basarabia.

Această expoziție este un omagiu adus celor care au pierit în urma foametei organizate, care a fost una dintre cele mai odioase crime împotriva umanității comise de regimul sovietic. Conform studiilor și cercetărilor de specialitate, aproximativ 200.000 de oameni, adică peste 10% din populația RSS Moldovenească, au murit din cauza acestei tragedii colective.

De asemenea, prin această expoziție, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală își propune să contribuie la informarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la jertfa imensă a populației basarabene. 

Expoziția are loc cu prilejul Zilei comemorării victimelor foametei din RSS Moldovenească, marcată anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022.

Acest articol este publicat în cadrul unui parteneriat gratuit de promovare a evenimentelor culturale.

Statuia Reginei Maria este instalată în centrul capitalei
Articolul anterior
A început emiterea cărților de identitate cu cip în România. Cum arată noile buletine
Articolul următor
Close menu