Ministerul Mediului vine cu precizări după protestul localnicilor din Anenii Noi, împotriva sacrificării a 65 mii de porci infectați cu pestă porcină

Muncitorii întreprinderii „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” din Chișinău spală havuzurile și fac lucrări de profilaxie.

Luni a fost spălat havuzul din parcul Afgan din capitală, iar de marți vor începe să fie curățate celelalte, a comunicat pentru IPN Victor Nichituş, specialist în relații publice la întreprinderea municipală „Spații Verzi”, scrie ipn.md.

E vorba de havuzul din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare” și două fântâni arteziene din scuarul Teatrului Național de Operă și Balet ,,Maria Bieșu”, două havuzuri din scuarul Catedralei Mitropolitane și un havuz din scuarul „Aleea Gării”.

Muncitorii vor pregăti pentru deschidere și Scara Cascadelor din parcul „Valea Morilor”, și fântâna de la intrarea în parcul „Valea Trandafirilor”. Vor fi spălate inclusiv havuzurile în parcul „Șipca”, „La Izvor” și „Alunelul”.

Motoarele electrice, care au fost oprite pe timp de iarnă, au fost verificate și reconectate la rețeaua de curent.

În Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării, locul unde în martie 1918 s-a votat unirea Basarabiei cu România, a fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale. Evenimentul de la Chișinău are o semnificație dublă, întrucât a avut loc în cadrul celebrării a 107 ani de la unirea Basarabiei cu România. Platforma are ca obiectiv „consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului”, transmite IPN.

Evenimentul a reunit peste 200 de participanți, care s-au declarat fondatori ai Platformei Reîntregirii Naționale. Inițiatorii își propun ca forul să devină factor de coeziune a forțelor unioniste și o contrapondere la influențele care încearcă să slăbească legăturile istorice între Republica Moldova și România.

Platforma se va baza pe un proiect politic și electoral ce vizează reprezentarea unei fracțiuni unioniste semnificative în Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul final este, potrivit fondatorilor, să asigure politici de stat favorabile identității românești, în paralel cu fortificarea cursului european prin integrarea cu România.

Participanții la evenimentul de lansare a platformei au adoptat un document – „Manifestul Reîntregirii Naționale”, care stabilește principiile și obiectivele strategice pentru unirea Republicii Moldova cu România.

De asemenea, au fost desemnate organele de conducere, inclusiv Consiliul Coordonator, responsabil de gestionarea activității zilnice a Platformei. În perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, participanții au stabilit să se convoace la un Congres, la care va fi elaborată și votată Lista electorală unică unionistă.

Ministerul Afacerilor Externe confirmă expulzarea a trei diplomați ruși. Nota prin care trei angajați ai Ambasadei Ruse au fost declarați persoane indezirabile a fost transmisă ambasadorului Oleg Ozerov, convocat la MAE, transmite IPN.

„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomații respectivi urmează să părăsească țara”, precizează MAE.

Decizia MAE vine după ce după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a dezvăluit că misiunea diplomatică, sub coordonarea serviciilor speciale ruse, l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, să se refugieze în regiunea transnistreană.

Ambasada Federației Ruse va rămâne cu 6 diplomați la Chișinău și 15 persoane din stafful tehnic.

Ultimul diplomat rus care a fost expulzat din Moldova este Dmitri Kelov, acuzat de autoritățile moldovene că a desfășurat „activități incompatibile cu statutul său diplomatic”. Expulzarea lui a venit imediat după perchezițiile din Parlament și Poliția de Frontieră.