S-a stins din viață legendara Galina Aleksandrovna Marcenko, actriță dramatică și păpușar, la vârsta de 88 ani, scrie presa rusă.
Actrița care timp de aproape jumătate de secol din viață, a rămas fidelă ediției pentru copii și programului „Noapte bună, copii!”
Acum Karkusha, pe care Galina Aleksandrovna a numit-o dragostea principală și evenimentul principal al vieții sale de actorie plină de culoare, și-a pierdut a doua „mamă”, scrie presa din Rusia.
Galina Marcenko s-a născut pe 16 ianuarie 1937 la Moscova. În 1959 a absolvit catedra de actorie a Școlii Superioare de Teatru.
„Paranoia” și „inferioritate intelectuală”: Reacție furioasă a Rusiei după ce Marea Britanie a luat o nouă măsură împotriva sa
Rusia a transmis miercuri că elitele politice din Marea Britanie și-au demonstrat „paranoia” și „inferioritatea intelectuală” prin propunerea de a plasa orice persoană care lucrează pentru statul rus în cel mai înalt nivel de risc viitorului său program de monitorizare a influenței străine, relatează Reuters.
Fiecare individ „care desfăşoară o activitate în cadrul unui acord” cu anumite organe ale statului rus va trebui să figureze în Schema de înregistrare a influenţei străine (FIRS), la fel ca persoanele care lucrează în numele statului iranian, a explicat marți Dan Jarvis, ministrul britanic al securității, în fața parlamentarilor de la Londra.
„Rusia reprezintă o ameninţare acută pentru securitatea naţională britanică. În ultimii ani, actele sale ostile au variat, utilizarea unui agent neurologic mortal în Salisbury, spionaj, incendiere şi atacuri cibernetice, inclusiv ţintirea parlamentarilor britanici şi, în mod clar, invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia a evidenţiat intenţia acesteia de a submina securitatea la nivel european şi global”, a menţionat ministrul britanic.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, a reacționat miercuri față de această măsură decisă de Londra.
„Inferioritatea intelectuală care afectează clasa conducătoare (a Marii Britanii) a atins apogeul”, a declarat ea, adăugând că această măsură a Londrei demonstrează „schizofrenia paranoică” a Marii Britanii.„Moștenitorii marilor reprezentanți britanici ai epocilor trecute, soldații care au luptat împotriva nazismului și veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial, se tăvălesc acum în noroi, căutând isteric legături cu Rusia”, a mai spus ea.
Lideri europeni, inclusiv din Europa de Vest, au avertizat în mod repetat că invazia Ucrainei de către Rusia arată că Moscova ar putea, într-o zi, să atace un stat membru NATO, iar serviciile de informații occidentale susțin că spionii ruși sunt implicați într-un efort global de sabotaj.
Rusia afirmă că astfel de acuzații sunt minciuni, că nu are nicio intenție de a ataca vreodată un stat NATO și că marile cancelarii europene alimentează „o isterie anti-rusă”, încercând astfel să distragă atenția de la propriile eșecuri.
Reuters notează că, în condițiile în care Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să reseteze relațiile cu Moscova și să medieze pacea între Rusia și Ucraina, Marea Britanie a luat locul acestora în discursul politicienilor ruși când vine vorba de „inamicul public numărul unu” al Moscovei.
Confruntarea militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” dacă eșuează discuțiile, avertizează șeful diplomației franceze
Ministrul de Externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat în parlamentul de la Paris, miercuri, că o confruntare militară cu Iranul „ar părea aproape inevitabilă” în cazul în care eșuează discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului, relatează AFP.
„În eventualitatea unui eșec, o confruntare militară ar părea aproape inevitabilă”, a spus ministrul Jean-Noel Barrot, avertizând că un astfel de scenariu ar destabiliza grav regiunea.
Tot miercuri, dar mai devreme, Emmanuel Macron prezidase o discuție despre Iran.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va bombarda Iranul dacă persistă în dezvoltarea armelor nucleare. Liderul suprem al republicii islamice, Ayatollah Ali Khamenei, a promis că va riposta.
„Încrederea și convingerea noastră rămân intacte”, a adăugat șeful diplomației franceze. „Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arme nucleare”, a subliniat el.
„Prioritatea noastră este să ajungem la un acord care să constrângă în mod verificabil și durabil programul nuclear iranian”, a explicat Barrot.
După ce a revenit la Casa Albă, Donald Trump și-a reluat politica de „presiune maximă”, în cadrul căreia, în primul mandat de președinte al SUA, a retras țara din acordul nuclear care fusese semnat în 2015 între mai multe puteri mondiale și Iran și a reintrodus sancțiuni împotriva Teheranului.
Națiunile occidentale, inclusiv SUA, acuză de multă vreme Iranul că urmărește să obțină o armă nucleară, o acuzație pe care Teheranul o neagă, insistând că activitățile sale din sector au scopuri exclusiv pașnice.
Acordul nuclear din 2015 prevedea limitarea programului nuclear iranian pentru o relaxare a regimului de sancțiuni.
Plângere a Franței împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție
Ministrul Barrot a anunțat, totodată, că Franța va depune „în curând” o plângere împotriva Iranului la Curtea Internațională de Justiție, referitoare la situația a doi cetățeni francezi reținuți de autoritățile iraniene.
Plângerea ar urma să fie depusă pentru „încălcarea dreptului la protecție consulară”, a precizat el, referindu-se la Cecile Koher și Jacques Paris, care au fost reținuți în mai 2022 sub acuzația că ar fi încercat să provoace proteste.
Țările occidentale acuză Iranul de ani de zile că le reține cetățeni sub acuzații false într-o politică de luare de ostatici pe care să îi folosească apoi ca monedă de schimb pentru a obține eventuale concesii.
„Vom intensifca și mai multe presiunea asupra regimului iranian”, a spus șeful diplomației franceze.
El a menționat că „sancțiunile europene suplimentare împotriva oficialilor iranieni responsabili de politica de stat de luare de ostatici” vor fi anunțate în zilele următoare.
Astronomii au descoperit o gaură neagră care își consumă propria istorie
Una dintre concepțiile greșite frecvente despre găurile negre este că acestea devorează nu numai materia, ci și istoria acelei materii. Așadar, atunci când se formează o gaură neagră, nu poți decât să ghicești cum a ajuns să fie cu adevărat. Acest lucru nu este în întregime adevărat. Istoricul informațional se pierde doar atunci când materia traversează orizontul evenimentelor, și poate nici măcar atunci. Materialul din jurul unei găuri negre are încă o istorie bogată. Într-un studiu recent, astronomii au folosit această istorie pentru a descoperi originile unui sistem de găuri negre, relatează Universe Today, citat de G4media
Povestea începe cu un sistem cunoscut sub numele de GRO J1655-40. Acesta este un sistem binar care conține o gaură neagră de aproximativ șapte mase solare și o stea companion de peste trei mase solare. Având în vedere ceea ce înțelegem despre stele, sistemul a fost format inițial din două stele, dar steaua mai mare a explodat ca o supernovă pentru a deveni o gaură neagră. Aceasta înseamnă că sistemul actual conține o stea, o gaură neagră și resturile stelei care a explodat, notează sursa citată.
Pentru a înțelege istoria acestui sistem, echipa a analizat datele din 2005 ale navetei spațiale Chandra, luate atunci când sistemul era deosebit de strălucitor în domeniul razelor X. Deoarece Chandra a capturat date spectrale ale sistemului, echipa le-a putut folosi pentru a identifica diverse elemente din sistem. Ei au reușit să identifice prezența și abundența relativă a 18 elemente.
Aici intervine arheologia astronomică. Elementele produse într-un nucleu stelar depind de masa și compoziția inițială a stelei. Observând cele 18 elemente și abundența lor, echipa a reconstruit caracteristicile stelei inițiale. Ei au descoperit că progenitorul găurii negre a avut o masă de 25 de sori, eclipsând steaua parteneră. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a materiei din steaua inițială a fost aruncată în spațiul interstelar, fie de explozia supernovei inițiale, fie de vânturile stelare ulterioare generate de sistem de-a lungul timpului.
Acest tip de reconstrucție permite astronomilor să analizeze modul în care evoluează stelele binare și modul în care stelele mari devin găuri negre sau stele neutronice. Prin utilizarea acestei metode pe alte sisteme, ar trebui să putem modela mai bine dinamica stelelor muribunde.
