Depresia accelerează îmbătrânirea

Pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente, conform ghidurilor clinice, Guvernul a aprobat, astăzi, 12 februarie, la inițiativa Ministerului Sănătății, proiectul de lege cu privire la medicamente. Acesta asigură calitatea și eficacitatea medicamentelor prin ajustarea cadrului normativ la acquis-ul european, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial. 

De asemenea, documentul urmărește reducerea deficitului de medicamente esențiale, atragerea producătorilor externi pe piața națională, sporirea competitivității pieței farmaceutice și facilitarea participării la studii clinice internaționale. Acești factori vor oferi pacienților opțiuni variate la medicamente de calitate și prețuri avantajoase.

Proiectul aprobat include prevederi noi ce țin de alinierea la standardele europene aplicabile procedurilor de fabricare, autorizare și reglementare a medicamentelor orfane, pediatrice și pentru terapii avansate. De asemenea, proiectul conține reglementări privind importul și punerea pe piață a medicamentelor, controlul calității și procedurile de inspecție. 

Astfel, revizuirea și modernizarea domeniului medicamentului vor asigura o reglementare eficientă și coerentă a procesului de autorizare, distribuire și accesibilitate a medicamentelor. 

Menționăm că proiectul de lege va contribui la crearea unui cadru legal stabil, în care operatorii economici din domeniul medicamentului vor putea desfășura activitatea conform reglementărilor internaționale, iar cetățenii vor beneficia de acces continuu și eficient la medicamente sigure și de calitate.

Până la 75% dintre adulți experimentează vise recurente, iar majoritatea sunt negativ marcate, implicând teme precum frica, eșecul sau atacurile, potrivit Live Science. Experții explică de ce creierul nostru amplifică aceste emoții în somn și cum putem controla coșmarurile repetate pentru un somn mai liniștit.

Visele recurente reprezintă un fenomen surprinzător de comun, cercetările aratând că până la 75% dintre adulți experimentează cel puțin unul pe parcursul vieții. Aceste vise pot varia: uneori sunt aproape identice de fiecare dată, dar pot avea și teme, locații sau personaje recurente, plasate în contexte diferite.

Această variație le deosebește de coșmarurile cauzate de tulburarea de stres posttraumatic, o condiție psihologică în care oamenii retrăiesc amintiri specifice din viața de zi cu zi, cu mult mai puține variații, în timpul somnului.

Experții încă nu sunt siguri de ce experimentăm vise recurente, dar cercetările recente ajută la identificarea mai clară a tiparelor legate de frecvența și conținutul acestora, precum și a scenariilor care le provoacă.

De ce visele recurente sunt adesea negative Studii recente confirmă ideea conform căreia visele recurente sunt adesea coșmaruri.

Într-un sondaj din 2022 realizat de Michael Schredl, șeful laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mintală din Germania, adulții au descris visele recurente ca având o „tonalitate negativă” în două treimi din cazuri, aceste vise implicând frecvent teme precum a fi urmărit sau atacat, a ajunge târziu undeva sau a eșua la ceva.

Prin contrast, visele recurente pozitive ale participanților includeau teme precum zborul sau descoperirea unei camere noi în propria casă. Motivele pentru care avem o predispoziție mai mare spre vise negative nu sunt pe deplin înțelese, dar Schredl spune că visele tind să exagereze ceva din viața noastră de zi cu zi, chiar și un sentiment minor sau o situație pe care ne simțim neputincioși să o schimbăm.

„În vis, devine o emoție mult mai intensă, deși legătura nu este întotdeauna evidentă sau directă”, explică el.

Psihologia și neuroștiința oferă indicii suplimentare. De exemplu, suntem predispuși la ceea ce se numește „tendința spre negativitate”, o înclinație de a ne concentra mai mult asupra gândurilor, emoțiilor sau interacțiunilor sociale neplăcute decât asupra celor pozitive. Acest comportament este înrădăcinat în nevoia subconștientă de a rezolva situațiile negative care ne amenință supraviețuirea.

Tendința spre negativitate poate fi amplificată în somn, deoarece creierul reduce activitatea în zonele asociate cu logica liniară și activează porțiunile asociate cu emoțiile, slăbind filtrul dintre gânduri și sentimente.

Cum să controlezi visele recurente negative

Deirdre Leigh Barrett, cercetător în domeniul viselor și autor al cărții Pandemic Dreams (Visele pandemiei, 2020) și alți experți subliniază că visele recurente negative sunt comune și normale și că există măsuri care pot fi luate pentru a le controla. Unii oameni au găsit succes în terapia de repetiție prin imaginație, care implică reimaginarea repetată a coșmarurilor cu finaluri mai fericite înainte de culcare.

Nirit Soffer-Dudek, cercetător în domeniul conștiinței și psiholog clinic la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, recomandă cultivarea unei „igiene bune a somnului”.

Stabilirea unui program de somn consistent, limitarea utilizării ecranelor și evitarea cofeinei sau alcoolului înainte de culcare pot reduce starea emoțională intensă în care adormiți.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da este să impuneți limite clare între timpul de veghe și somn pentru a evita aducerea anxietății în vise”, spune ea.

Epidemia de holeră declanşată în Angola de la începutul anului s-a soldat cu cel puţin 108 morţi, dintre care cei mai mulţi în capitala Luanda, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii din această ţară. Această ţară africană, deşi este bogată în petrol şi în alte resurse ale subsolului, se confruntă cu sărăcia, transmite AFP, potrivit Agerpres citată de digi24.ro.

Începând din 7 ianuarie au fost raportate 3.147 de cazuri confirmate de holeră, dintre care aproape jumătate la Luanda, conform datelor Ministerului Sănătăţii. „Vârsta persoanelor bolnave variază între 2 şi 100 de ani”, conform aceleiaşi surse.

Cel puţin 48 de persoane au murit de holeră la Luanda şi 43 la Bengo, o provincie vecină capitalei. Holera este o infecţie intestinală acută care se răspândeşte prin alimente şi apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Boala se manifestă prin diaree severă, vărsături şi crampe musculare şi poate ucide în câteva ore, prin deshidratare, dacă nu este tratată. Cazurile mai puţin grave se tratează prin hidratare orală, iar cele mai grave cu antibiotice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat anul trecut că decesele cauzate de holeră au crescut cu 71% faţă de anul precedent. Zonele cele mai afectate de holeră s-au schimbat considerabil. O scădere cu 32% a cazurilor a fost observată în Orientul Mijlociu şi Asia, în timp ce o creştere importantă de 125% a fost raportată în Africa, potrivit OMS.