Un om de afaceri și politician român a murit la 64 de ani deoarece suferea de ani buni de cancer.
Este vorba despre Dinu Patriciu, care urma un tratament pentru cancer la Londra. În decembrie 2012 el a fost supus unui transplant de ficat, iar medicul curant, Mihai Voiculescu, a declarat pentru mediafax că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii de după transplant.
Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei. În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprindea Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinut împreună cu fondul AIG/Lincoln clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în anul trecut fondului NEPI.
Presa internațională l-a catalogat drept unul dintre „noii îmbogățiți” din România, datorită modului foarte rapid în care a făcut avere după revoluția din 1989.
Sărbătoare cu șerpi în Italia! Reptilele sunt prinse din munți, special pentru eveniment
Cocullo, un orășel pitoresc din provincia L’Aquilla, situată în regiunea Abruzzo, a fost din nou scena unui eveniment anual plin de culoare și tradiție, la data de 1 mai, cu ocazia Sărbătorii Vânătorilor de Șerpi („Festa dei Serpari” în italiană), scrie rotalianul.com.
În fiecare an, la această dată care a fost stabilită inițial în anii ’60 și reconfirmată în 2012, la Cocullo se celebrează un vechi ritual, transformat într-o sărbătoare sacro-profană.
Totul începe cu vânătorii de șerpi care, la sfârșitul lunii martie, merg pe munte în căutarea reptilelor.
Odată capturați, aceștia sunt ținuți cu grijă în cutii de lemn timp de 15-20 de zile, fiind hrăniți cu șoareci vii și ouă fierte.
Această sărbătoare, dedicată Sfântului Dominic Abate, combină elemente sacre și profane, îmbinând ritualuri religioase și tradiții păgâne, într-o celebrare profund înrădăcinată în cultura locală.
Originea sărbătorii poate fi urmărită până la cultul păgân al zeiței Angizia, venerată de popoarele italice antice, precum Marsi și Peligni.
Unii istorici susțin că această sărbătoare a evoluat în forma sa actuală în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, după ce cultul păgân a fost treptat înlocuit de credința în Sfântul Dominic.
Acest sfânt, venerat în localitățile Cocullo și Villalago, a avut o influență puternică asupra comunității.
Se spune că Dominic, un călugăr benedictin, a trăit la Cocullo timp de șapte ani, lăsând în urma sa două relicve importante: un dinte și o potcoavă a catârului său. Aceste relicve au consolidat legătura dintre Sfântul Dominic și comunitatea locală.
Șerpii vânați sunt neveninoși, precum Șarpele de Esculap (Elaphe quatuorlineata), Șarpele de smarald (Zamenis longissimus) sau Șarpele de apă.
În cadrul festivității, reptilele sunt purtate cu grijă de către participanți și așezate pe statuia Sfântului Dominic, care este scoasă din biserică pentru procesiunea anuală, așa cum se poate vedea în video de mai jos.
Un moment distinctiv al sărbătorii este tragerea clopoțelului capelei Sfântului Dominic cu dinții, o ceremonie care, conform tradiției, protejează sănătatea dentară a celor care participă.
Procesiunea continuă prin străzile înguste ale localității, cu statuia acoperită de șerpi, însoțită de două fete îmbrăcate în haine tradiționale, purtând pe cap cufere cu cinci pâini sfinte, numite „ciambellani”. Aceste pâini sunt amintiri ale unui miracol atribuit Sfântului Dominic.
La finalul procesiunii, statuia este returnată în biserică, iar șerpii sunt eliberați în habitatul lor natural de către cei care i-au prins.
„Festa dei Serpari” nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o manifestare culturală de mare importanță, împletind elemente de folclor, tradiții religioase și credințe străvechi.
În 2012, festivitatea a fost recunoscută de UNESCO, fiind candidată pentru statutul de Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității, evidențiind semnificația ei durabilă pentru regiunea Abruzzo și cultura italiană.
Armata lui Putin face prăpăd în Ucraina! Atacuri neînvcetate în orașul Odesa
În ultimele zile, forțele ruse au intensificat atacurile asupra regiunii ucrainene Odesa și, implicit, a orașului cu același nume, scrie stirileprotv.ro.
Acesta este al treilea oraș ca mărime din Ucraina și se află la puțin peste 200 de kilometri în linie dreaptă de granița cu România.
În cel mai recent atac lansat asupra Odesei, forțele Moscovei au ucis cel puţin trei persoane, au anunțat, miercuri dimineața, autorităţile locale, potrivit AFP.
„Inamicul a atacat Odesa cu rachete balistice. În urma atacului, trei persoane au fost ucise şi alte trei au fost rănite”, a declarat primarul oraşului Odesa, Ghennadi Truhanov, pe reţeaua de socializare Telegram.
„Toată asistenţa medicală necesară este oferită răniţilor”, a declarat pe Telegram guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper. „Există daune la infrastructura civilă”, a adăugat acesta, fără a oferi alte informaţii.
Un atac cu rachete efectuat de forţele ruse, luni, la Odesa, a ucis cinci persoane, potrivit oficialilor locali.
Odesa, punct strategic pe harta Ucrainei
Supranumit „perla de la malul mării”, Odesa este unul dintre centrele industriale importante ale Ucrainei. Dacă orașul va cădea în mâinile forțelor ruse, Kievul ar pierde un punct strategic pe hartă. Odesa îi oferă Ucrainei o cale de acces la canalul fluvial de circulație Rin-Main-Dunăre-Marea Neagră, cu gura de vărsare în apropierea orașului Constanța.
În acest context, portul Odesa este vital pentru exporturile ucrainene.
Găselniță șocantă! Arheologi amatori au descoperit un obiect roman misterios „complet unic”
Arheologi amatori din Anglia au dezgropat unul dintre cele mai mari dodecaedre descoperite vreodată, însă modul în care aceste obiecte erau folosite rămâne „una dintre marile enigme ale arheologiei”, potrivit CNN citat de digi24.ro.
Obiectul cu 12 fețe este unul din 33 de dodecaedre din Britania romană care au fost descoperite până acum și unul din aproximativ 130 descoperite în întreaga lume. Ele sunt considerate „una dintre marile enigme ale arheologiei”, potrivit Norton Disney History and Archeology Group, un grup de amatori din regiunea Lincolnshire, unde obiectul a fost descoperit în iunie. Dodecaedrul are 8 centimetri în diametru, este gol la interior și acoperit cu 12 găuri de mărimi diferite. Obiectul vechi de 1.700 de ani va fi expus la Muzeul Lincoln din 4 mai până la începutul lunii septembrie.
Obiectul este unul dintre cele mai mari exemplare de dodecaedre descoperite până acum.
Experții nu sunt siguri la ce erau folosite aceste obiecte de către romani. „Este complet unic”, a spus și Richard Parker, secretar al grupului de arheologi amatori, care a precizat că, spre deosebire de alte obiecte de acest gen descoperite în trecut, noul dodecaedru este neavariat. „Trebuie să fi fost un motiv foarte important pentru ca obiectul să fie îngropat în pământ în felul acesta”, a spus Parker. Dodecaedrele nu sunt descrise în literatura romană și nici nu apar în mozaicuri, potrivit lui Parker. Obiectele au și câteva caracteristici care fac foarte dificilă determinarea adevăratului lor scop. Toate obiectele descoperite au dimensiuni diferite, ceea ce înseamnă că nu erau folosite pentru măsurare. Din moment ce nu prezintă niciun semn de uzură este puțin probabil ca obiectul să fi fost folosit ca instrument.
Grupul lui Parker a propus o ipoteză despre utilitatea obiectului: „Cel mai probabil era un fel de obiect religios sau ritualic. Romanii erau un grup foarte superstițios și în general aveau nevoie să vadă semne care să le permită să ia decizii în vieților lor de zi cu zi.” Dodecaedrul a fost descoperit în apropierea unei figurine cu „conotații religioase puternice” care prezintă un zeu roman călare. Artefactul a fost descoperit în 1989 cu detectorul de metale, acest tip de figurină fiind găsit „de multe ori în temple”. Organizația plănuiește să se întoarcă la situl arheologic anul acesta pentru a realiza mai multe excavații, despre care Parker speră că îi vor ajuta să stabilească la ce era folosită locația. Faptul că dodecaedrul a fost descoperit într-un sit arheologic îi va ajuta pe specialiști să rezolve misterul acestor obiecte – în cazul multor dodecaedre găsite acum 200 sau 300 de ani nu se cunoaște contextul în care au fost descoperite, potrivit lui Parker. „Este o poveste destul de complexă pe care de-abia începem să o descoperim”, a adăugat Parker.
