Atunci când te uiți la un film, scenele de sex îți par perfecte. De fapt, în spatele camerelor de luat vederi, nu este totul atât de frumos, iar actorii devin foarte stângaci atunci când urmează o scenă de acest gen.
O filmare din spatele camerelor arată cum se simt, de fapt, actorii când trebuie să mimeze că fac sex. Clipul de două minute îi prezintă pe actorii Brooklyn Decker şi Patrick Wilson filmând o scenă intimă pentru viitorul lor film, „Stretch“, moment care este însoţit de o serie de indicaţii din partea regizorului Joe Carnahan.
Filmarea se deschide cu Patrick şi Brooklyn dezbrăcaţi într-un pat, iar în fundal se aud zgomotele şi şoaptele membrilor echipei.
La scurt timp după ce regizorul le spune actorilor să „tragă câteva scene de sex“, Patrick îşi întreabă partenera dacă se simte bine.
Apoi, se aude o melodie semnată de James Brown şi scena de sex începe cu Carnahan care îi îndrumă pe protagonişti: „Lăsaţi-l pe Marele James să vă dea ritmul, gata şi acţiune!“.
Durează 20 de secunde, regizorul râde şi insită: „Frumos, a fost minunat! Încă una la fel ca asta şi o avem, vă jur“. După care îşi îndreaptă atenţia către Brooklyn Decker: „Iubito, când te uiţi la el trebuie să fie cu adevărat o legătură, ca şi cum nu ai vrea să-ţi iei ochii de la el.“
Un moldovean, încătușat în Italia după ce a încercat să-și bată soția
Un moldovean de 47 de ani a fost arestat de polițiștii italieni, după ce a încercat să-și înjunghieze soția cu foarfeca și a atacat oamenii legii cu un scaun. Cazul a avut loc în orașul Perugia.
Potrivit PerugiaToday, autoritățile au fost alertate, precum că într-un apartament din localitate ar avea loc un conflict. Ajunși, polițiștii s-au apropiat de bărbat, însă acesta îi insulta și amenința, transmite deschide.md.
La un moment dat, individul a luat un scaun și a încercat să lovească colaboratorii Poliției cu un scaun.
După ce moldoveanul a fost încătușat, fiul acestuia a declarat că tatăl său are dependență de alcool și jocuri de noroc. În acea zi, înainte ca polițiștii să ajungă la fața locului, individul și-a agresat soția și a încercat să o lovească cu o foarfecă.
Judecătorul de instrucție a dispus plasarea moldoveanului în izolator. Pe cazul dat a fost pornită o cauză penală pentru violență în familie.
Escaladare în Georgia! Liderul opoziției, Levan Khabeishvili, a fost bătut brutal de poliție în timpul protestelor masive nocturne
Forțele de securitate din Georgia au folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și grenade asurzitoare împotriva protestatarilor din fața parlamentului.
Aceștia intensificând brusc represiunea după ce legislatorii au dezbătut un proiect de lege privind „agenții străini”, considerat de opoziție și de țările occidentale ca fiind autoritar și de inspirație rusă.
Martorii oculari ai Reuters au văzut cum unii ofițeri de poliție i-au atacat fizic pe protestatari, care au aruncat cu ouă și sticle în ei, înainte de a folosi gaze lacrimogene, tunuri cu apă și grenade asurzitoare pentru a-i forța pe manifestanți să părăsească zona din fața clădirii parlamentului.
Protestele continuă
Levan Khabeishvili, liderul celui mai mare partid de opoziție din Georgia, Mișcarea Națională Unită, a postat o fotografie pe X cu fața însângerată și cu un ochi vânăt. Un oficial al partidului a declarat pentru Reuters că Khabeishvili a fost bătut de poliție după ce a dispărut din centrul orașului Tbilisi.
După ce au fost dispersați din parlament, aproximativ două mii de protestatari au continuat să blocheze principalul bulevard Rustaveli din Tbilisi, baricadându-l cu mese de cafenea și coșuri de gunoi. Unii au strigat „sclavi” și „ruși” către poliție.
Mai devreme, poliția antirevoltă a folosit spray-uri cu piper și bastoane pentru a-i îndepărta pe unii protestatari care încercau să împiedice legislatorii să părăsească intrarea din spate a parlamentului. Președintele georgian Salome Zourabichvili, un dușman declarat al guvernului ale cărui puteri sunt în mare parte ceremoniale, a declarat într-o postare pe X că represiunea a fost „total nejustificată, neprovocată și disproporționată” și că protestele au fost pașnice.
Proiectul de lege a accentuat diviziunile în această țară profund polarizată din sudul Caucazului.
Legea rusă din Georgia
Parlamentul, care este controlat de Visul Georgian și de aliații săi, va aproba probabil proiectul de lege, care trebuie să mai treacă încă două lecturi înainte de a deveni lege. Parlamentarii au încheiat sesiunea de marți fără a vota, iar dezbaterea va fi reluată miercuri.
Proiectul de lege ar impune organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”.
Criticii georgieni au catalogat proiectul de lege drept „legea rusă”, comparându-l cu legislația Moscovei privind „agenții străini”, care a fost folosită pentru a reprima disidența în această țară.
Se împlinesc 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a Uniunii Europene
Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora au marcat marți, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând un mesaj pe sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.
“La 1 mai 2004, UE a devenit mai puternică. Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la UE. Astăzi, marcăm această etapă istorică și sărbătorim 20 de ani împreună”, a transmis Consiliul UE, pe X.
“Se împlinesc 20 de ani de când familia noastră europeană s-a mărit. Extinderea istorică din 2004 a adus noi oportunități și o mai mare prosperitate pentru cetățenii din întreaga noastră Uniune. În această seară, în timp ce clădirea noastră strălucește, sărbătorim două decenii de unitate și progres”, a precizat și Ursula von der Leyen, într-un mesaj acompaniat de o fotografie cu clădirea Comisiei Europene pe care a fost proiectat mesajul “#20YearsTogether”.
Un mesaj aparte a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a difuzat pe X un scurt videoclip de la momentul arborării pentru prima dată a drapelelor celor zece state în fața sediului Parlamentului European. Videoclipul a fost însoțit de un mesaj identic – “Felicitări cu ocazia celei de-a 20-a aniversări” – scris cele zece limbi oficiale ale țărilor care au aderat la 1 mai 2004.
“Anul 2004 a marcat reunificarea unui continent divizat. În această seară sărbătorim 20 de ani de la aderarea la UE a Cehiei, Ciprului, Estoniei, Letoniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei”, a scris și președintele Consiliului European, Charles Michel, tot pe X.
La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.
De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.
Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.
Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.
Nouă sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.
