Acadelele, bomboanele neurotoxice vândute la locurile de joacă! Specialiștii trag un semnal de alarmă

Atenţie, părinţi! Acadeaua nu este altceva decât un mix de zahăr și coloranți chimici ce favorizează apariţia sindromului ADHD la copii. În plus, o acadea conține până la 8 lingurițe de zahăr. Experții Asociației Pro Consumatori și-au dorit să le atragă atenția părinților, dar și autorităților, cu privire la existenţa pe piaţă a acestui produs, cu un conţinut ridicat de zahăr și de coloranți sintetici, care poate perturba activitatea și atenția copiilor, și care se comercializează în spațiile destinate locurilor de joacă.

separator

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 32 tipuri de acadele, care prin formă şi culoare atrag atenţia copiilor.

Ingredientele regăsite în compoziția acestor produse sunt următoarele: zahăr, sirop de glucoză, dextroză, albuș de ou praf, apă, gelatină, amidon din porumb, arome, coloranți.

Gelatina este o substanță solidă translucidă, incoloră sau ușor gălbuie, fără miros și aproape fără gust, obținută prin fierberea îndelungată a unor țesuturi animale (țesut conjunctiv – piele), țesut osos, cartilagii, îndeosebi de la: porcine, bovine, cabaline și pești; în termeni exacți, gelatina este produsul hidrolizei parțiale a colagenului, proteina tipică din piele și celelalte materii prime menționate. În materie de etichetare, în țările europene este considerată un ingredient și nu un aditiv și nu este indicată printr-un cod E, deși are rezervat codul E441 pe care unele țări ne-europene îl menționeză pe etichetele alimentare ca aditiv de gelifiere.

La 95% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora.

În cele 32 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, acid malic, tartrazină, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid lactic, beta caroten, briliant blue, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumină, carmin, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, dioxid de titan, roșu sfeclă, cărbune vegetal, pectină, clorofilă, gelatină, lactatul de sodiu, citrat de sodiu, lecitină din soia, roșu allura și sunset yellow.

E100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.

E102 – tartrazină, colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului.

E110 – sunset yellow este un colorant portocaliu care poate da reacții alergice (urticarie, rinită), reacții anafilactice, modificări cromozomiale, dureri abdominale, indigestie, hiperactivitate. A fost interzis în Norvegia și Finlanda. Copii nu trebuie să consume alimente care conțin acest colorant.

E120 – carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.

E129 – roșu allura este un colorant roșu care poate da reacții alergice. Nu este recomandat ca persoanele care suferă de astm să consume alimente care conțin acest colorant. A fost interzis în Japonia, Danemarca, Belgia, Franța, Germania, Elveția, Suedia, Austria și Norvegia.

E131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.

E133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E160a – betacaroten, conform unui studiu realizat de Societatea Americană de Oncologie, cel obținut prin sinteză chimică poate provoca cancer de plămâni, fiind responsabil și de creșterea nivelului de toxicitate al vitaminei A.

E163 – antocianina, colorant roșu, albastru sau violet care se obține prin extracție cu apă acidulată, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare.

E171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E171. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

E322 – lecitină din soia. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului. Lecitina de soia se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.

E330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.

Prof. Univ. Dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București:

“Ținând cont de utilitatea primară a acadelei, este de înțeles că ingredientul de bază al acadelei l-a constituit substanța dulce – la început un produs natural dulce, mai apoi zahărul topit, zahărul candel, zahărul în nenumărate ipostaze. La zahăr se adaugă substanțele pentru gust și aromă, substanțele de condiționare, cele de păstrare a caracteristicilor ș.a.m.d., adică ceea ce acum poartă denumirea de aditivi, dintre care cei mai mulți nu mai sunt naturali”.

Dumitru Bălan, nutriționist:

“Din punctul meu de vedere, nu cred că există ceva mai periculos decât o banală acadea, dacă aleg să mă raportez la întreaga gama de dulciuri care se comercializează în incinta magazinelor noastre. Analizând ingredientele regăsite într-o acadea vom constata că aceasta nu reprezintă decât un mix de zahăr, glucoză lichidă, apă, amidon, arome şi coloranţi alimentari. Cu alte cuvinte, avem parte de un cocktail plin de calorii goale, menit să ofere o energie de scurtă durată, materializată prin pusee dese ale glicemiei. În locul acadelei, prefer să-i dau băiatului meu câteva bomboane vegane sau un pumn de fructe deshidratate prin uscare. Aceste deserturi nu conţin aditivi alimentari şi nu sunt procesate termic, conţinând numai acei nutrienţi vii pe care nu-i întâlnim în dulciurile etichetate”.

Un studiu de specialitate finanţat de către specialiştii Universităţii Tehnologice din Slovacia şi publicat în anul 2013 în “Food and Chemical Toxicology” a concluzionat că aditivii alimentari E133 (albastru briliant) şi E131 (albastru patent) pot perturba metabolismul celular în momentul în care pătrund în sistemul circulator. Jarmila Hojerova, coautoare a studiului a somat în mod public ca producătorii bomboanelor tari şi acadelelor să renunţe la cei doi coloranţi menţionaţi anterior.

E171 (dioxidul de titan) este un aditiv care se regăseşte în foarte multe dintre sortimentele de dulciuri comercializate, pătrunzând destul de uşor în sistemul circulator, imediat după ce traversează zona intestinului. De altfel, ultimele studii efectuate confirmă că aprox. 40% din şoarecii de laborator care au intrat în contact cu acest aditiv alimentar au dezvoltat ulterior tumori precanceroase.

Marie Vrânceanu, nutriţionist specializat în nutrigenomică:

“Acadelele nu au ce căuta în alimentaţia copiilor noştri deoarece sunt nocive şi lipsite de nutrienţi, dar şi bogate în calorii goale. O acadea este un amestec de E-uri precum E120 (carmin) care poate produce urticarie şi alergii sau E171 (dioxidul de titan) care este absorbit de organism și poate fi găsit în sânge și la nivelul ficatului, splinei și plămânilor aşa cum au demonstrat studiile efectuate pe rozătoare. În alte studii realizate au fost observate scăderi în greutate, leziuni la nivelul ficatului, rinchilor și sistemului cardiovascular, creșteri ale dimensiunii rinichilor, ficatului și splinei. E133 (albastru briliant) este un colorant sintetic obţinut din produse petroliere şi este, în general, folosit împreună cu alţi coloranţi pentru a obţine culoarea dorită de procesator. Într-un studiu în care a fost folosit împreună cu alţi trei coloranţi s-a observat că amestecul a afectat ficatul, rinichii şi tiroida, a crescut nivelul de colesterol, trigliceride, lipide, proteine şi transaminaze din sânge şi a scăzut nivelul de hemoglobină şi globule roşii. Albastru briliant poate produce şi reacţii alergice în cazul persoanelor astmatice şi este considerat, de mulţi oameni de ştiinţă, ca fiind cancerigen, în special atunci când este folosit în combinaţie cu alţi coloranţi. Pe lângă aceste aspecte, o parte dintre E-uri alterează flora microbiană şi imunitatea consumatorului”.

Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC:

„Cancerul, obezitatea şi ADHD-ul, sunt doar câteva dintre bolile care afectează copiii. Coloranţii alimentari şi zahărul în exces din produsele alimentare sunt printre factorii principali ai acestor afecţiuni medicale. Spaţiile cu destinaţie loc de joacă pentru copii sunt pline cu dulciuri neurotoxice, de la diferite sortimente de sucuri, jeleuri, până la acadele. Se vinde orice şi oriunde, fără ca vreo instituţie a statului, în speţă Ministerul Sănătăţii, să fie interesată de consecinţele nefaste ale acestor produse asupra sănătăţii copiilor. Aceasta nepăsare a statului român se regăseşte statistic astfel: 400 de copii mor anual de cancer, 500 de copii sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer, unul din patru copii este obez, unul din 3 copii este supraponderal, iar unul din 7 copii suferă de ADHD”. 

Trei alimente pe care medicii vor să le eliminăm imediat pentru a preveni două boli extrem de grave

Prevenirea Alzheimer, a cancerului și a altor boli legate de vârstă reprezintă un aspect din ce în ce mai important în domeniul sănătății, iar cercetările arată că alimentația joacă un rol important în reducerea riscului acestor afecțiuni.

Potrivit specialiștilor, un factor care contribuie la aceste probleme de sănătate sunt „zaharurile ascunse care se găsesc în multe alimente procesate, de la sosuri la batoane snack”.

Consumul excesiv de zahăr poate duce la inflamație cronică, rezistență la insulină și stres oxidativ, toate acestea fiind legate de dezvoltarea Alzheimer, riscul de cancer și boli legate de vârstă. Alimentele care trebuie evitate sunt condimentele precum ketchup și sos BBQ, iaurtul aromatizat și batoanele granola. 

Ketchup și sosuri pentru grătar

Aceste sosuri aparent inofensive sunt, de fapt, pline de zahăr! Consumul ridicat de zahăr poate duce la inflamații în întregul organism, stres oxidativ și rezistență la insulină, toate acestea fiind legate de aceste afecțiuni.

„Deși aceste sosuri pot părea destul de inocente, ele includ de obicei sirop de porumb bogat în fructoză sau zaharuri suplimentare. Aceste zaharuri în timp se acumulează și duc la inflamație, care accelerează procesul de îmbătrânire și crește șansele de cancer”, spune dr. Michael Lahey, medic la My Weight Loss Partner.

 Iaurt aromatizat

În comparație cu alte alimente pentru micul dejun, cum ar fi gogoșile și produsele de patiserie, iaurtul poate părea o opțiune inocentă.

Cu toate acestea, o singură privire la etichetele multor iaurturi cumpărate din magazine va dezvălui cât de multe ingrediente viclene și cantități mari de zahăr conțin acestea!

Dr. Ria Hawle, dietetician și nutriționist, susține că „iaurtul simplu poate fi umplut cu arome și îndulcitori și am observat că unele mărci conțin 250-300 de calorii și 25-30 de grame de zahăr pe porție – echivalentul unui baton de ciocolată. Majoritatea acestor zaharuri provoacă inflamații cronice în organism, inclusiv în creier, ceea ce face ca procesul de îmbătrânire a creierului să fie mult mai rapid.

În schimb, încercați să optați pentru iaurt grecesc simplu care este bogat în proteine și picurați o cantitate mică de miere și fructe de pădure pentru puțină dulceață!

3. Batoanele granola ambalate

Batoanele granola sunt comercializate ca o opțiune sănătoasă, dar, la fel ca iaurtul aromat, sunt pline de zahăr și alte ingrediente nedorite. Multe dintre aceste batoane folosesc sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză ca îndulcitor, care poate crește nivelul zahărului din sânge.

De asemenea, conservanții și aditivii se găsesc frecvent în aceste articole, contribuind și mai mult la declinul funcțiilor cognitive.

„Batoanele granola conțin de obicei mai multe tipuri de zaharuri și ingrediente procesate care oferă puțină valoare nutritivă. Consumul ridicat de zahăr în timp nu numai că alimentează inflamația, dar afectează și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină esențială pentru memorie și învățare. Nivelurile scăzute de BDNF sunt legate de Alzheimer și de alte boli neurodegenerative”, explică dr. Rimas Geiga.

Care pâine e cea mai sănătoasă? Mit despre acest aliment ”de temut”, spulberat de un nutriționist

Dacă vrei să slăbești câteva kilograme este mai important să renunți la dulciuri care, pe lângă făină, conțin și grăsime în exces, potrivit unui nutriționist citat de doctorulzilei.ro.

Pâinea proaspătă nu poate dăuna stomacului unei persoane sănătoase, așa cum cred mulți. Potrivit dr. Natalia Denisova, este mai important să renunți la dulciuri, care, pe lângă făină, conțin și grăsime în exces. Utilizarea sa trebuie limitată numai la persoanele cu boli ale tractului digestiv în stadiul acut.

Ideea că pâinea integrală este mai sănătoasă decât pâinea obișnuită este, de asemenea, controversată.

Caloriile din pâinea integrală  sunt mari

„Caloriile din pâinea integrală sunt de obicei mai mari. Conține multe componente suplimentare – diverse arome, arome și zahăr. O astfel de compoziție multicomponentă nu este întotdeauna utilă”, explică Cekhonina.

Potrivit medicului, nici pâinea neagră nu poate fi considerată mai sănătoasă decât pâinea albă, deoarece depinde de făina din care este făcută.

Nutriționistul Natalia Denisova subliniază că pâinea de secară este un produs sănătos, așa că cinci felii pe zi nu vor dăuna sănătății.

Câtă pâine putem mânca pe zi?

Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, explică:

„Oganizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă consumul a 250 de grame de pâine pe zi, adică 7-8 felii de pâine, zilnic. Sub nicio formă nu trebuie să renunţăm la consumul de pâine. Este un aliment de bază şi cea mai banală formă de amidon, acel nutrient care conţine glucoză ce se absoarbe lent. Fără glucoză, corpul nostru nu poate funcţiona de la muşchi până la sistemul nervos, orice celulă se hrăneşte cu glucoză.

Deci, pâinea trebuie să rămână, în continuare un produs prezent în fiecare zi şi la fiecare masă, bineînţeles în cantitate moderată,” atrage atenţia dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist.

În farfuria ideală, carbohidraţii, adică produsele făinoase trebuie să acopere un sfert din suprafaţă, potrivit medicului nutriţionist. În această categorie intră pâinea, cerealele, orezeul, pastele făinoase, mămăliga şi cartoful. „Deci, pâinea poate fi un înlocuitor pentru oricare dintre produsele enumerate şi categoric este alimentul perfect când vine vorba de sandwichuri,” a adăugat dr. Bilic.

De ce te trezești înfometat în toiul nopții?

A te trezi înfometat în timpul nopții este o experiență comună pentru mulți oameni și poate fi atribuită diverșilor factori, inclusiv obiceiurile alimentare, metabolismul și alegerile stilului de viață, scrie doctorulzilei.ro.

Înțelegerea cauzeleor pentru care se întâmplă acest lucru și a modului de abordare a acestuia poate ajuta la îmbunătățirea calității somnului și a bunăstării generale.

De ce te trezești înfometat în timpul nopții?

  • Poate că nu ai mâncat suficient înainte de culcare! Un posibil motiv pentru care te trezești flămând noaptea este un dezechilibru în tiparul tău zilnic de alimentație.

Dacă obișnuiești să iei o masă copioasă mai devreme seara și mergi la somn câteva ore mai târziu, este posibil ca organismul tău să fi procesat alimentele, lăsându-te cu o senzație de foame până când te trezești. În plus, consumul de mese bogate în carbohidrați sau zaharuri simple poate provoca fluctuații ale nivelului de zahăr din sânge, ducând la senzații de foame în timpul nopții.

  • Poate că masa ta obișnuită nu este suficient de hrănitoare! Un alt factor care poate contribui la foamea pe timp de noapte este aportul inadecvat de calorii pe parcursul zilei.

Dacă nu consumi suficiente calorii sau nutrienți în timpul orelor de veghe, organismul poate semnala foamea în timpul nopții ca o modalitate de a obține energia de care are nevoie pentru funcțiile esențiale și procesele de reparare.

  • Alți factori care declanșează foamea pe timp de noapte: Anumiți factori ai stilului de viață, cum ar fi stresul, anxietatea sau nivelul de activitate fizică, pot influența și foamea pe timp de noapte.

Stresul și anxietatea pot stimula eliberarea de hormoni precum cortizolul, care poate crește apetitul și poate perturba tiparele normale de alimentație. În mod similar, angajarea în activitate fizică intensă sau exerciții fizice târziu în timpul zilei poate crește cerințele de energie ale corpului și poate duce la foame pe timp de noapte, dacă nu este alimentat corespunzător.

Ce să faci pentru a reduce foamea pe timp de noapte

  1. Mâncați o cină echilibrată: Optați pentru o cină echilibrată care include proteine, grăsimi sănătoase, fibre și carbohidrați complecși. Această combinație poate ajuta la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la promovarea senzației de sațietate, reducând probabilitatea de a te trezi cu foame în timpul nopții.
  2. Evitați mesele grele înainte de culcare: Încercați să evitați să consumați mese mari sau grele în câteva ore înainte de culcare. În schimb, luați o masă sau o gustare mai ușoară, care să nu vă suprasolicite sistemul digestiv și să nu interfereze cu somnul.
  3. Includeți proteine și fibre în gustările de seară: Dacă vă treziți flămând în timpul nopții, luați în considerare o gustare mică care conține proteine și fibre, cum ar fi iaurt grecesc cu fructe, biscuiți din cereale integrale cu brânză sau o mână de nuci. Aceste gustări bogate în nutrienți pot ajuta la potolirea foametei și oferă energie susținută pe tot parcursul nopții.
  4. Gestionați stresul și anxietatea: Practicați tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau întinderea blândă înainte de culcare pentru a ajuta la reducerea stresului și pentru a promova relaxarea. Crearea unei rutine linistitoare la culcare poate semnala corpului tau ca este timpul sa te relaxezi si sa te pregatesti pentru somn.
  5. Fiți hidratat: Uneori, setea poate fi confundată cu foamea. Asigurați-vă că sunteți hidratat pe tot parcursul zilei, bând multă apă. Ține un pahar cu apă lângă pat în cazul în care te trezești cu sete în timpul nopții.
  6. Monitorizați aportul de cofeină și alcool: Limitați consumul de cofeină și alcool, în special în orele care au precedat la culcare. Ambele substanțe pot perturba tiparele de somn și pot contribui la foamea pe timp de noapte.
  7. Stabiliți ore regulate de masă și gustări: Încercați să mâncați mese și gustări la intervale regulate pe parcursul zilei pentru a menține nivelurile stabile de zahăr din sânge și pentru a preveni foamea excesivă pe timp de noapte. Evitați săriți peste mese sau să petreceți perioade lungi fără a mânca, deoarece acest lucru poate crește probabilitatea de foame pe timp de noapte.

Când trebuie să mergi la medic

Dacă continuați să aveți o senzație de foame pe timp de noapte, în ciuda implementării acestor strategii, luați în considerare consultarea unui profesionist din domeniul sănătății.

Acestea poate ajuta la identificarea oricăror condiții medicale subiacente sau factori dietetici care ar putea contribui la simptomele dumneavoastră și pot oferi recomandări personalizate pentru îmbunătățire.

Lady Gaga a reușit să adune laolaltă cinci foști președinți americani
Articolul anterior
Catherine Zeta-Jones s-a pozat fără machiaj în dormitor, imediat după ce s-a trezit
Articolul următor