Acadelele, bomboanele neurotoxice vândute la locurile de joacă! Specialiștii trag un semnal de alarmă

Atenţie, părinţi! Acadeaua nu este altceva decât un mix de zahăr și coloranți chimici ce favorizează apariţia sindromului ADHD la copii. În plus, o acadea conține până la 8 lingurițe de zahăr. Experții Asociației Pro Consumatori și-au dorit să le atragă atenția părinților, dar și autorităților, cu privire la existenţa pe piaţă a acestui produs, cu un conţinut ridicat de zahăr și de coloranți sintetici, care poate perturba activitatea și atenția copiilor, și care se comercializează în spațiile destinate locurilor de joacă.

separator

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 32 tipuri de acadele, care prin formă şi culoare atrag atenţia copiilor.

Ingredientele regăsite în compoziția acestor produse sunt următoarele: zahăr, sirop de glucoză, dextroză, albuș de ou praf, apă, gelatină, amidon din porumb, arome, coloranți.

Gelatina este o substanță solidă translucidă, incoloră sau ușor gălbuie, fără miros și aproape fără gust, obținută prin fierberea îndelungată a unor țesuturi animale (țesut conjunctiv – piele), țesut osos, cartilagii, îndeosebi de la: porcine, bovine, cabaline și pești; în termeni exacți, gelatina este produsul hidrolizei parțiale a colagenului, proteina tipică din piele și celelalte materii prime menționate. În materie de etichetare, în țările europene este considerată un ingredient și nu un aditiv și nu este indicată printr-un cod E, deși are rezervat codul E441 pe care unele țări ne-europene îl menționeză pe etichetele alimentare ca aditiv de gelifiere.

La 95% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora.

În cele 32 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, acid malic, tartrazină, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid lactic, beta caroten, briliant blue, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumină, carmin, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, dioxid de titan, roșu sfeclă, cărbune vegetal, pectină, clorofilă, gelatină, lactatul de sodiu, citrat de sodiu, lecitină din soia, roșu allura și sunset yellow.

E100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.

E102 – tartrazină, colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului.

E110 – sunset yellow este un colorant portocaliu care poate da reacții alergice (urticarie, rinită), reacții anafilactice, modificări cromozomiale, dureri abdominale, indigestie, hiperactivitate. A fost interzis în Norvegia și Finlanda. Copii nu trebuie să consume alimente care conțin acest colorant.

E120 – carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.

E129 – roșu allura este un colorant roșu care poate da reacții alergice. Nu este recomandat ca persoanele care suferă de astm să consume alimente care conțin acest colorant. A fost interzis în Japonia, Danemarca, Belgia, Franța, Germania, Elveția, Suedia, Austria și Norvegia.

E131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.

E133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E160a – betacaroten, conform unui studiu realizat de Societatea Americană de Oncologie, cel obținut prin sinteză chimică poate provoca cancer de plămâni, fiind responsabil și de creșterea nivelului de toxicitate al vitaminei A.

E163 – antocianina, colorant roșu, albastru sau violet care se obține prin extracție cu apă acidulată, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare.

E171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E171. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

E322 – lecitină din soia. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului. Lecitina de soia se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.

E330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.

Prof. Univ. Dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București:

“Ținând cont de utilitatea primară a acadelei, este de înțeles că ingredientul de bază al acadelei l-a constituit substanța dulce – la început un produs natural dulce, mai apoi zahărul topit, zahărul candel, zahărul în nenumărate ipostaze. La zahăr se adaugă substanțele pentru gust și aromă, substanțele de condiționare, cele de păstrare a caracteristicilor ș.a.m.d., adică ceea ce acum poartă denumirea de aditivi, dintre care cei mai mulți nu mai sunt naturali”.

Dumitru Bălan, nutriționist:

“Din punctul meu de vedere, nu cred că există ceva mai periculos decât o banală acadea, dacă aleg să mă raportez la întreaga gama de dulciuri care se comercializează în incinta magazinelor noastre. Analizând ingredientele regăsite într-o acadea vom constata că aceasta nu reprezintă decât un mix de zahăr, glucoză lichidă, apă, amidon, arome şi coloranţi alimentari. Cu alte cuvinte, avem parte de un cocktail plin de calorii goale, menit să ofere o energie de scurtă durată, materializată prin pusee dese ale glicemiei. În locul acadelei, prefer să-i dau băiatului meu câteva bomboane vegane sau un pumn de fructe deshidratate prin uscare. Aceste deserturi nu conţin aditivi alimentari şi nu sunt procesate termic, conţinând numai acei nutrienţi vii pe care nu-i întâlnim în dulciurile etichetate”.

Un studiu de specialitate finanţat de către specialiştii Universităţii Tehnologice din Slovacia şi publicat în anul 2013 în “Food and Chemical Toxicology” a concluzionat că aditivii alimentari E133 (albastru briliant) şi E131 (albastru patent) pot perturba metabolismul celular în momentul în care pătrund în sistemul circulator. Jarmila Hojerova, coautoare a studiului a somat în mod public ca producătorii bomboanelor tari şi acadelelor să renunţe la cei doi coloranţi menţionaţi anterior.

E171 (dioxidul de titan) este un aditiv care se regăseşte în foarte multe dintre sortimentele de dulciuri comercializate, pătrunzând destul de uşor în sistemul circulator, imediat după ce traversează zona intestinului. De altfel, ultimele studii efectuate confirmă că aprox. 40% din şoarecii de laborator care au intrat în contact cu acest aditiv alimentar au dezvoltat ulterior tumori precanceroase.

Marie Vrânceanu, nutriţionist specializat în nutrigenomică:

“Acadelele nu au ce căuta în alimentaţia copiilor noştri deoarece sunt nocive şi lipsite de nutrienţi, dar şi bogate în calorii goale. O acadea este un amestec de E-uri precum E120 (carmin) care poate produce urticarie şi alergii sau E171 (dioxidul de titan) care este absorbit de organism și poate fi găsit în sânge și la nivelul ficatului, splinei și plămânilor aşa cum au demonstrat studiile efectuate pe rozătoare. În alte studii realizate au fost observate scăderi în greutate, leziuni la nivelul ficatului, rinchilor și sistemului cardiovascular, creșteri ale dimensiunii rinichilor, ficatului și splinei. E133 (albastru briliant) este un colorant sintetic obţinut din produse petroliere şi este, în general, folosit împreună cu alţi coloranţi pentru a obţine culoarea dorită de procesator. Într-un studiu în care a fost folosit împreună cu alţi trei coloranţi s-a observat că amestecul a afectat ficatul, rinichii şi tiroida, a crescut nivelul de colesterol, trigliceride, lipide, proteine şi transaminaze din sânge şi a scăzut nivelul de hemoglobină şi globule roşii. Albastru briliant poate produce şi reacţii alergice în cazul persoanelor astmatice şi este considerat, de mulţi oameni de ştiinţă, ca fiind cancerigen, în special atunci când este folosit în combinaţie cu alţi coloranţi. Pe lângă aceste aspecte, o parte dintre E-uri alterează flora microbiană şi imunitatea consumatorului”.

Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC:

„Cancerul, obezitatea şi ADHD-ul, sunt doar câteva dintre bolile care afectează copiii. Coloranţii alimentari şi zahărul în exces din produsele alimentare sunt printre factorii principali ai acestor afecţiuni medicale. Spaţiile cu destinaţie loc de joacă pentru copii sunt pline cu dulciuri neurotoxice, de la diferite sortimente de sucuri, jeleuri, până la acadele. Se vinde orice şi oriunde, fără ca vreo instituţie a statului, în speţă Ministerul Sănătăţii, să fie interesată de consecinţele nefaste ale acestor produse asupra sănătăţii copiilor. Aceasta nepăsare a statului român se regăseşte statistic astfel: 400 de copii mor anual de cancer, 500 de copii sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer, unul din patru copii este obez, unul din 3 copii este supraponderal, iar unul din 7 copii suferă de ADHD”. 

Tom Cruise dezvăluie cum se menține în formă la 62 de ani. Mănâncă un singur lucru, indiferent unde merge

Tom Cruise se menține în formă prin mult sport și o dietă foarte strictă. La cei 62 de ani, actorul din „Misiune imposibilă” consumă acelaşi fel de mâncare, oriunde s-ar afla, indiferent de ispitele culinare.

Tom Cruise comandă mereu pește alb la abur și legume, fără sos, fără ulei și fără unt, potrivit Daily Mail.

În loc de trei mese principale, are 15 gustări mici care nu depășesc 1.200 de calorii pe zi.

Cruise evită gustările dulci, alimentele procesate și carbohidrații şi consumă doar mâncăruri la grătar sau preparate la temperaturi scăzute.

Printre alimentele consumate în mod regulat de actor se numără ciocolata neagră cu somon, ovăz crud, afine, ghimbir, sfeclă, broccoli, roșii și spanac. În plus, actorul nu bea alcool.

Cum să prepari un pesto de leurdă din trei ingrediente sănătoase!

 E primăvară şi ai nevoie de multe vitamine, iar preparea unui pesto de leurdă este binevenită pentru a-ţi suplini carenţa de nutrienţi. Leurda conţine multă vitamina A, C, seleniu, crom şi substanţe cu efect antioxidant. Nucile sunt o sursă bună de acizi graşi Omega 3 şi cel mai bogat aliment în cupru şi zinc.

separator

pesto_de_leurda5th_47115000

Cum să prepari un pesto de leurdă cu nucă?

Este foarte simplu! Ai nevoie de următoarele ingrediente:

  • 1 legătură de leurdă proaspătă
  • 50 g miez de nucă
  • ulei de măsline
  • puţină sare, după gust.

Mod de preparare

  1. Spală în mai multe ape frunzele de leurdă și lasă-le la scurs.
  2. Pune într-un robot frunzele de leurdă, miezul de nucă, uleiul și mixează până obții o pastă fină, apoi adaugă sarea.

Folosește pesto de leurdă ca sos pentru pește, salate de legume, cartofi piure sau chiar pe pâine. Poftă bună!

sursa



Cum să fierbi corect lintea? Iată cu ce alimente o poţi combina

Lintea este o sursă excelentă de proteine şi o poţi folosi în foarte multe preparate care aduc beneficii pentru sănătate. Îţi recomandăm câteva idei ca să ştii cum se mănâncă lintea.

separator

Chiar dacă nu oișnuieși să comsumi linte şi nu prea ai idee cum să o prepari, să ştii că este un aliment sănătos, hrănitor şi trebuie să descoperi mai multe combinaţii în care o poţi consuma. Datorită conţinutul său bogat în proteine, lintea aduce o mulţime de beneficii pentru sănătate şi o poţi folosi ca alternativă la preparatele din carne cand începe postul.

linte

De ce să mănânci linte?

Lintea face parte din familia leguminoaselor, însă spre deosebire de fasole şi năut care necesită un timp mai lung de preparare, fiind esenţială etapa de înmuiere a boabelor, pentru linte nu este necesară această etapă, astfel că te poţi baza pe această leguminoasă pentru a face reţete rapide.

Lintea se poate folosi în salate, supe, tocăniţe şi în preparate cu orez, ea fiind o excelentă sursă de proteine pentru vegetarieni şi vegani.

Pe lângă proteine, lintea mai aduce un aport însemnat de fier, potasiu, fibre solubile şi insolubile, calciu, magneziu şi vitamina B6. De asemenea, o ceaşcă de linte conţine în jur de 230 de calorii, iar saţietatea pe care o oferă este una de lungă durată. Astfel că te poţi baza pe preparatele simple cu linte atunci când vrei să scapi de kilogramele în plus şi nu îţi place să consumi foarte multă carne.

Cum să fierbi corect lintea?

Lintea o găsim în mai multe dimensiuni şi culori, însă printre cele mai folosite sunt sortimentele de linte portocalie, verde şi maro. Pe lângă acestea, mai există lintea neagră. Pentru faimoasa supă-cremă de linte este foarte potrivită lintea portocalie, deoarece este mai cremoasă, iar dacă preferi salatele de linte sau tocăniţele atunci poţi să foloseşti lintea verde sau maro cu bob mai mare.

Cum se mănâncă lintea? Combinaţii recomandate

Pateu de linte

pateu linte

Se fierbe lintea, se pune în robotul de bucătărie şi se combină cu ulei de măsline extravirgin, puţină ceapă sau usturoi (doar pentru gust), zeamă de lămâie, sare, piper, verdeaţă (în funcţie de preferinţe).
Ca să iasă mai cremos poţi să adaugi o jumătate de avocado bine copt.

Tocăniţă de linte roşie cu curry

Ai nevoie de: o ceapă roşie, 1 cană cu linte roşie, ulei de măsline (opţional, dar îl poţi înlocui cu bulion de casă), un morcov, 1 căţel de usturoi, sare de mare, piper negru, 1 linguriţă de curry, puţină apă şi frunze proaspete de pătrunjel. Pune uleiul sau bulionul într-o cratiţă, după care adaugă ceapa şi restul ingredientelor, lăsându-le la foc mediu, sub capac până ce lintea este fiartă.

Salată de linte, fasole verde şi ardei, cu dressing cremos din pastă de susan

O combinaţie pe care o poţi avea mereu la îndemănă este salata de linte cu fasole verde, ardei şi puţină ceapă. Poţi să fierbi o cantitate mai mare de linte si fasole verde pentru a le avea în frigider, astfel că atunci când ajungi acasă poţi să-ţi prepari foarte rapid o salată săţioasă.

Supă-cremă de linte

Ai nevoie de: 1 cană cu linte roşie, 1 ceapă, 2 căţei de usturoi, 1 ardei roşu, 1 morccov, 1 linguriţă de curry, 1/2 linguriţă de ghimbir proaspăt răzuit, 1 linguriţă de chimen pudră, sare de mare, piper negru, ulei de măsline, zeamă de lămâie, apă, pătrunjel proaspăt (opţional) şi smântână (opţional).

  • Se încinge uleiul în care se pun la călit ceapa, usturoiul, ghimbirul, chimenul şi curry.
  • Apoi se adaugă ardeiul şi morcovul care se amestecă şi se lasă la călit câteva minute.
  • Înainte de a pune apa, lasă la călit şi lintea roşie împreună cu celelalte ingrediente.
  • Se acoperă toate legumele cu apă şi se lasă la fierrt maxim 30 de minute sau până ce lintea este fiartă.
  • Se mixează în blender şi se consumă cu smântână, crutoane şi pătrunjel tocat mărunt.
supa crema

Sursa: eva.ro

Lady Gaga a reușit să adune laolaltă cinci foști președinți americani
Articolul anterior
Catherine Zeta-Jones s-a pozat fără machiaj în dormitor, imediat după ce s-a trezit
Articolul următor