Ai silueta în formă de măr sau pară? Cum slăbeşti mai uşor

În funcţie de forma corpului tău, pentru a scăpa de kilogramele în plus este recomandat să urmezi o anumită dietă şi să faci anumite exerciţii fizice. Iată ce îţi recomandă dr. Oz.

separator

Silueta în formă de măr
Vedete: Jennifer Hudson, Elizabeth Hurley, Angelina Jolie

Collage

Cum arată silueta în formă de măr?
Picioarele sunt subţiri, soldurile înguste, umerii laţi, sânii mari. Grăsimea se depune în special în partea de sus a coprului, pe abdomen, piept şi faţă.

Dacă ai silueta în formă de măr trebuie să faci sport şi să ai grijă la ce mănânci, nu neapărat ca să arăţi bine, ci pentru sănătatea ta. Grăsimea abdominală este mai periculoasă decât cea depusă pe fese şi coapse pentru că se depune nu doar sub piele, ci şi în interiorul abdomenului – „grăsime viscerală”. Conform dr. Oz, această grăsime se eliberează mai uşor în sânge şi poate provoca creşterea colesterolului, rezistenţa la insulină, hipertensiune, probleme care în timp duc la diabet şi boli cardiace. Din fericire, “merele” slăbesc mai repede, aşa că pot evita uşor toate aceste probleme.

Ce exerciţii să faci dacă ai silueta în forma de mar
Doctor Oz recomandă pentru silueta în formă de măr exerciţiile cardio, adică orice formă de exerciţiu care te face sa respiri greu şi să transpiri. Acestea sunt importante pentru persoanele care au silueta în formă de măr deoarece “pun inima la treabă”, deci contribuie la sănătatea cardiovasculară. „Siluetele în formă de măr trebuie să evite exerciţiile ţintite, de exemplu abdomenele repetate. Aceste exerciţii nu ard grăsimea de pe abdomen, nu contribuie la sănătatea cardiovasculară şi pot duce la dureri cronice de spate.”, atrage atenţia dr. Oz.

Ce sa mănânci ca să slăbeşti dacă ai silueta în formă de măr?
Medicul recomandă grăsimile sănătoase care se găsesc în peşte, nuci, alune, avocado, uleiuri vegetale. Acestea sunt sănătoase pentru inimă şi ajută organismul la arderea depozitelor de grăsime. În plus, un aport mare de omega 3 opreşte inflamaţia, proces vinovat pentru multe boli moderne.

„Merele” trebuie să evite în schimb carbohidraţii, care măresc glicemia. Această siluetă este oricum predispusă la hiperglicemie şi rezistenţa la insulină, primele semne că vei face diabet, aşa că este bine să îţi ţii glicemia sub control.
Fără dulciuri, paste şi pâine albă! Când mănânci pâine, trebuie să fie neapărat din cereale integrale.

Silueta în formă de pară
Dacă ai o siluetă în formă de pară nu vei reuşi niciodată să ai picioare foarte subţiri.
Vedete: Jennifer Lopez, Rihanna, Shakira.

Collage1

Cum arată silueta în formă de pară?
Şoldurile sunt late, coapsele groase, umerii înguşti, sânii mici. Grăsimea se depune în partea inferioară a corpului, pe fese şi coapse. „Perele” sunt mai norocoase pentru că nu sunt la fel de predispuse problemelor de sănătate, chiar dacă au kilograme în plus. Grăsimea de pe coapse şi fese este subcutanată şi nu afectează organele interne. Problema este că femeile cu silueta în formă de pară au adesea multe complexe pentru că nu vor reuşi niciodată să arate ca un top model, chiar dacă se epuizează la sală sau ţin diete în continuu. Pur şi simplu nu poţi avea picioare subţiri. Dar asta nu înseamnă că nu o să arăţi bine. Din păcate, trebuie să faci ceva eforturi pentru că „perele” slăbesc mai greu.

Ce exerciţii să faci dacă ai silueta în formă de pară
În general, femeile evită exerciţiile cu greutăţi, de teamă că vor deveni prea musculoase. De fapt, este imposibil să capeţi muschi prea mari doar pentru că mergi la sală de trei ori pe săptămana. „Perele” trebuie să-şi pună muşchii la treabă dacă vor să arate bine.

Ce să mănânci ca să slabeşti dacă ai silueta în formă de pară?
Dr. Oz recomanda pentru „pere” o dietă săracă în grăsimi, mai ales grăsimi de origine animală. Pentru că unele grăsimi sunt necesare organismului, ai voie să mănânci peşte şi uleiuri vegetale. În schimb, ai nevoie de carbohidraţi complecşi, adică cereale integrale, dar şi leguminoase, proteine din carne slabă şi peşte, plus multe legume. Desigur, şi tu trebuie să eviţi dulciurile şi tot ce este bogat în calorii goale.

Sursa

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).

Cum să îți alegi cafeaua: boabe Arabica vs Robusta

Dacă vrei să prepari acasă o cafea aproape la fel de bună cum e cea de la cafenelele de specialitate, drumul nu poate să înceapă din altă parte decât de la boabe. Alegerea lor este primul pas esențial.

Cele mai cunoscute două variante de boabe sunt Arabica și Robusta, fiecare cu propriile avantaje.

Vei observa că scrie pe ambalajul tuturor cafelelor ce fel de boabe au fost folosite.

Arabica e considerată „crema” cafelei – are arome mai fine, note fructate sau florale și o aciditate echilibrată. E genul de cafea pe care o vei găsi în cafenelele de specialitate.

Dacă vrei să te apropii de gustul cafelei din cafenele, ar fi bine să alegi Arabica, însă trebuie să știi că vei scoate mai mulți bani din buzunar.

Pe de altă parte, Robusta e mai puternică, mai amară și conține de aproape două ori mai multă cofeină decât Arabica. Dacă vrei o cafea tare, pentru un plus de energie, dar și mai ieftină și accesibilă, aceasta este varianta pentru tine.

În general, cafeaua de pe rafturile supermarketurilor e făcută din boabe Robusta, pentru că această specie e mai ușor de cultivat și rezistă mai bine la prăjire intensă: multe cafele din supermarket sunt foarte prăjite pentru a uniformiza gustul, iar Robusta suportă mai bine acest proces.

Ce ar trebui să știi despre felul în care sunt prăjite boabele

Prăjirea boabelor de cafea joacă și ea un rol important atunci când te gândești la cum să-ți alegi cafeaua. Asta pentru că tipul de prăjirea e crucial pentru gustul cafelei.

Sunt trei tipuri principale de prăjire: ușoară, medie și închisă, fiecare având un impact diferit asupra băuturii.

Prăjirea ușoară (light), de obicei, se face la temperaturi mai scăzute și pentru un timp mai scurt, ceea ce aduce un gust vibrant, cu o aciditate mai mare.

Cafelele prăjite ușor vin cu arome fructate și florale și vei simți foarte clar gustul boabelor, pentru că prăjirea nu le-a schimbat prea mult.

Prăjirea medie (medium) este perfectă pentru cei care caută un echilibru între aciditate și corp. Este pentru o băutură mai fină și mai complexă, cu note mai dulci și o textură mai cremoasă. În schimb, prăjirea închisă (dark), care presupune temperaturi mari și o perioadă mai lungă de prăjire, duce la o cafea mult mai intensă. Aici, aciditatea e aproape inexistentă, iar gustul devine mai amar și mai puternic.

Patru trucuri vestimentare pentru picioare mai lungi și mai sexy!
Articolul anterior
Arată dezastruos! Tendinţe de frumuseţe din anii ’80
Articolul următor
Close menu