Tonul este bogat în proteine de calitate, acizi graşi omega 3, dar şi importante cantităţi de vitamine din grupul B, vitamina D, vitamina A şi minerale (calciu, seleniu, fosfor).
Cercetătorii au observat că un consum de 1-2 porţii de ton proaspăt sau din conservă pe săptămână este asociat cu diminuarea riscului de deces prin boala cardiacă ischemică la adulţii peste 65 de ani, informează adevarul.ro. În schimb, consumul de peşte prăjit nu este asociat cu acest efect cardioprotector. Alte studii au demonstrat că persoanele care obişnuiesc să mănânce peşte gras prezintă mai puţine riscuri de depresie sau de a dezvolta boala Alzheimer. Asociaţia Americană a Inimii recomandă adulţilor să consume peşte de cel puţin două ori pe săptămână, în principal peşte gras precum tonul.
Tonul în conservă este un aliment sănătos, cu condiţia să alegem varianta în suc propriu. Conservele cu ton sau cu orice alt peşte în suc propriu sunt mai bune decât cele în ulei, pentru că reţin mai bine acizii omega 3 din peşte. În schimb, în conservele cu ulei, acizii graşi omega 3 se diluează în uleiul de floarea-soarelui. Dacă tonul este conservat în apă sarată, grăsimile cu apă nu se amestecă şi rămân în peşte, iar acesta va fi mai bogat în nutrienţi.
Conserva în ulei este mai puţin recomandată de nutritionişti şi din cauza conţinutului caloric crescut. Când optăm totuşi pentru o conservă de ton în ulei, trebuie să avem grija a scurge cât mai bine grăsimea. Sub nicio formă nu sunt indicate conservele în sos tomat sau cu diverse sosuri de tip maioneză, care pot conţine conservanţi, aditivi şi alte E-uri.
Cât despre conserva de ton în suc propriu, nutritioniştii remarcă avantajul că peştele nu-şi pierde proprietăţile benefice. În plus, tonul astfel preparat este un aliat de nădejde în curele de slăbire, deoarece este o sursă bună de proteine şi nutrienţi, cu un aport mic de calorii. Tonul în suc propriu reprezintă o modalitate foarte uşoară şi versatilă în numeroase reţete: salate, în special.
Atunci când alegem o conservă de ton în suc propriu trebuie să fim foarte atenţi la conţinutul de sare. În unele produse de acest gen, cantitatea de sodiu poate depăşi 200-300 mg la 100 de grame de peşte. Ideal ar fi ca aceste produse să conţină maximum 80 mg de sodiu/100 grame de ton.
O altă îngrijorare privind consumul conservelor de peşte se referă la cantitatea de mercur. Tonul este însă un peşte care nu acumulează concentra-ii mari de mercur, susţin medicii. Ei recomandă totuşi prudenţă în cazul consumului de către copii şi femei însărcinate.
