Stomacul nu poate digera sau absorbi fibrele, atunci de ce sunt atât de importante aceste substanţe pentru organismul uman?
Nu este un secret că fibrele sunt necesare în alimentaţie, în special, atunci când vrem să slăbim sau când avem probleme cu tranzitul intestinal. Ele sunt o categorie de carbohidraţi de balast ce se găsesc doar în fructe, legume şi cereale. Alimentele de origine animală (carnea, ouăle, laptele, peştele etc.) nu conţin fibre.
Acești carbohidrați nu pot fi digerați de enzimele din tubul digestiv. Dar fibrele ajută la stimularea digestiei, reducerea nivelului de colesterol în sânge, previn cancerul de colon, ameliorează constipaţia, reduc riscul de diabet şi boli de inimă, menţin senzaţia de saţietate pentru o perioadă mai lungă de timp după masă. Fibrele alimentare se elimină odată cu celelalte reziduuri rezultate din procesul de digestie și de fermentație intestinală.
Fibrele pot fi solubile și insolubile:
- Fibrele insolubile (celuloza și lignina) au o putere mare de absorbție și se umflă ca un burete după ce ajung în intestin. Ele joacă un rol important în constituirea bolului fecal și în reglarea digestiei.
- Fibrele solubile (pectina și hemiceluloza) nu ajută atât de mult la trecerea alimentelor prin intestin, ci previn sau reduc absorbția unor substanțe în torentul sangvin: rețin intrarea glucozei în sânge, fapt important pentru diabetici și reduc nivelul de colesterol. Când se dizolvă în apă, acest tip de fibre formează o substanță gelatinoasă. Fibrele solubile se găsesc în cantități mari în ovăz, mazăre, fasole, mere, citrice, morcovi, orz și în semințele de psyllium.
Ţinând cont că fibrele nu sunt digerabile, ele nu aduc niciun aport caloric organismului.
Câte fibre ar trebui să consumi?
Specialiştii recomandă un consum mediu de 20 – 30 grame pe zi. La 100 g de produs alimentar, rezultă următoarele cantități de fibre: mere 1,42 g, pere 2,44 g, cartofi 2,51 g,varză 2,8 g, pâine neagră 5,11 g, mazăre 6 g, tărâțe 4,4 g.
Lipsa de fibre din alimentația zilnică, constituie cea mai frecventă cauză a constipației cornice, iar aceasta, la rândul ei, determină modificarea microflorei intestinale și conduce la o mărire a timpului de tranzit intestinal. Sub acțiunea microflorei modificate din cauza lipsei de fibre, în colon se formează resturi de putrefacție care conțin compuși carcinogeni. Prezența fibrelor face ca volumul fecal să fie mai mare iar timpul de tranzit intestinal să fie mai redus, ceea ce scade șansele substanțelor mutagene, cancerigene, de a acționa asupra epiteliului intestinal. În plus, acest lucru va duce la senzaţia de balonare, flatulenţe, hemoroizi, varice şi chiar apariţia bolilor de inimă.
Atenţie însă, nu doar deficitul de fibre perturbă sănătatea, dar si excesul. O dietă bazată doar pe fructe şi legume poate inhiba abilitatea organismului de a absorbi alte substanţe nutritive, necesare pentru sănătatea sistemului imunitar şi, în ce-i priveşte pe copii – esenţiale pentru creştere.
