Frunzele de dafin sunt medicamentul la îndemână din casa ta! Iată cum şi când le poţi folosi

08/03/2016

Frunza de laur, sau de dafin, este folosită cu succes în bucătărie pentru a condimenta şi a oferi gust, savoare şi rafinament bucatelor. Dar, ştiai că aceasta are şi proprietăţi medicinale naturiste? Vezi în acest articol în ce situaţii poţi folosi frunzele de dafin şi modul cum să le utilizezi.

Frunzele de dafin au fost folosite timp de secole pentru a trata o varietate de boli, fiind consumate proaspete sau uscate și infuzate în apă caldă. Infuzia din frunze de dafin era utilizată ca remediu diuretic şi antiemetic. Aceasta are, de asemenea, proprietăți astringente şi antimicrobiene. Când poţi să mai foloseşti frunzele de dafin în condiţii de casă?

Bune pentru digestie

Frunzele de dafin reglează digestia şi înlătură arsurile la stomac, flatulența (senzaţia de balonare). Se bea un amestec de ceai de frunze de dafin cu apă caldă, pentru a atenua senzaţia de greaţă, pirozisul, meteorismul în caz de dereglări dispeptice. Frunza de dafin conţine enzime care ajută la digerarea proteinelor şi lipidelor. In caz de indigestie și balonare, se iau 3-4 frunze de dafin, se adaugă o bucată de ghimbir, 200 ml de apă şi se fierbe compoziţia timp de 10-15 minute la foc mediu. Se adaugă apoi miere și se bea din aceasta de două ori pe zi. De asemenea, soluţia acționează şi ca stimulent al poftei de mâncare.

72974bf0f8bf51a3

În diabetul zaharat

Un studiu din 2009 publicat în Jurnalul de Biochimie Clinică şi Nutriţie a prezentat beneficiile extractului de frunze de dafin în diabetul zaharat de tip 2. Participanţii care au primit 1-3g de extract pe zi, timp de 30 de zile, au reuşit să scadă nivelul glucozei, colesterolului și trigliceridelor în sânge. Diabetul zaharat creşte riscul bolilor de inimă, iar frunzele de dafin au îmbunătățit funcția insulinei.

Pentru a reduce nivelul glicemiei – toarnă 3 pahare de apa clocotita peste 5-6 frunze de dafin şi infuzia va fi gata în 3 ore. Se bea câte o jumătate de pahar cu 30 de minute înainte de masa, de trei ori pe zi, timp de două saptamani, apoi fă pauză alte două. Reţeta este utila şi pentru cei care doresc să echilibreze metabolismul glucidic.

Beneficii cardiovasculare

Fitonutrienţii din frunzele de dafin, cum ar fi rutina, salicilații, acidul cafeic, oferă protecție împotriva bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare cerebrale. În cazul bolilor de inimă şi a anxietăţii, se fierb 3g de frunze de dafin şi 3-4g de flori de trandafir sălbatic în 300 ml de apă şi se foloseşte infuzia timp de 48 de ore.

Pentru slăbire

Se macină 5-6 foi, se toarnă peste ele un pahar de apă şi se lasă pe timp de noapte. Dimineaţa se fierbe compoziţia timp de 15 minute, după care se lasă acoperită alte 30 de minute. Se bea din infuzie cu o jumătate de oră înainte de mese de trei ori pe zi, timp de o săptămână, după care se face pauză 2 săptămâni. Pentru ca bautura să fie mai gustoasă, poţi adăuga în ea ghimbir, fenicul, cardamom, scorţişoară, nucşoară, cuişoare uscate şi miere.

bay-leaves-whole--laurb_rblade-hel-asatrading_1

Vindecă rănile

Un studiu de laborator efectuat în 2006 a constatat că infuzia perorală de frunze de dafin a ajutat șoarecii să vindece mai rapid rănile, în timp ce un alt studiu din 2011 a descoperit că extractul din frunze de dafin are efect antimicrobian împotriva a cei mai comuni agenți patogeni, inclusiv Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Aspergillus fumigatus si Candida albicans.

Tratarea afecţiunilor orale

Dacă ai respiraţie urât mirositoare, este posibil să suferi de stomatită, gingivită, parodontoză, amigdalită, boală de reflux gastroesofagian. O soluţie simplă poate fi mestecatul unor bucăţi foarte mici de frunze de dafin între mese.

Tratament în caz de răceală şi gripă

Frunzele de dafin sunt eficiente în combaterea simptomelor de răceală, gripă și infecții. Se fierbe 200 ml de apă și se adaugă 2-3 frunze de dafin. Se lasă la infuzat timp de 10 minute. Ceaiul de frunze de dafin este eficient şi în reducerea febrei.

Dureri de cap

Uleiul de frunze de dafin are proprietăți antiinflamatoare şi alină durerea în entorse, miozită, artrită, dureri de cap. Masează tâmplele cu ulei de frunze de dafin în caz de migrenă. Aceasta stimulează, de asemenea, circulația sângelui în zona afectată. Poţi aplica o pastă de frunze de dafin pe frunte în dureri de cap severe.

recipes090909-organic-olive-oil

În perioada de preconcepţie

Fiind bogate în acid folic, frunze de dafin sunt benefice pentru femei în perioada de preconcepţie, cu 3 luni înainte şi după naştere. De asemenea, au fost descoperite proprietăţi ale frunzei de dafin în ceea ce priveşte inducerea unei sarcini.

În sângerări nazale

Se zdrobesc 2-3 frunze proaspete sau uscate de dafin şi se fierb în 200 ml de apă, timp de 15 minute. Se strecoară şi se bea din acest amestec de 2-3 ori pe zi.

În muşcături de insecte

Frunzele de dafin sunt o alifie bună împotriva insectelor, deoarece ele conțin acid lauric. O pastă facută din frunze zdrobite și puțin ulei ameliorează înțepăturile și mușcăturile atunci când este aplicată local.

Collagees

Pietre la rinichi

Frunzele de dafin pot fi de ajutor în caz de nisip şi pietre la rinichi. Se fierb 5g de frunze de dafin în 200 ml de apă, 15-20 de minute, se strecoară lichidul şi se bea de două ori pe zi, pentru a opri formarea pietrelor la rinichi.

Tratamentul mătreții

Ceaiul de frunze de dafin este considerat un remediu bun în caz de mătreaţă, seboree şi căderea părului. Clăteşte scalpul cu infuzie după spălarea părului.

Ciupercă la picioare

Frunza de dafin are un efect antifungic şi elimină mirosul şi transpiraţia picioarelor. Toarnă 200ml de apă clocotită peste 4-5 frunze de dafin, lasă-le să se infuzeze, apoi pune compoziţia în ligheanul cu apă caldă şi ţine piciorele timp de 30 minute, de 2-3 ori pe săptămână.

Frunzele de dafin au valoare nutritivă bogată, conţinând multe minerale, precum cupru, potasiu, calciu, magneziu, zinc, fier, seleniu, mangan, dar şi fitonutrienţi şi uleiuri volatile. De asemenea, compuşilor din frunzele de dafin, cum ar fi acidul cafeic, quercetina, euganolul și catechinele, le sunt atribuite proprietăți anticancerigene. Un fitonutrient, numit parthenolida, a demonstrat eficienţă în limitarea proliferării celulelor cancerului de col uterin.

Contraindicaţiile dafinului

Acest remediu este contraindicat femeilor gravide şi mamelor care alăptează, precum şi persoanelor care suferă de ulcer la stomac şi duoden, pacienţilor cu forme severe de diabet zaharat. Înainte de a apela la oricare dintre remedii, consultă medicul tău.

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).

Cum să îți alegi cafeaua: boabe Arabica vs Robusta

Dacă vrei să prepari acasă o cafea aproape la fel de bună cum e cea de la cafenelele de specialitate, drumul nu poate să înceapă din altă parte decât de la boabe. Alegerea lor este primul pas esențial.

Cele mai cunoscute două variante de boabe sunt Arabica și Robusta, fiecare cu propriile avantaje.

Vei observa că scrie pe ambalajul tuturor cafelelor ce fel de boabe au fost folosite.

Arabica e considerată „crema” cafelei – are arome mai fine, note fructate sau florale și o aciditate echilibrată. E genul de cafea pe care o vei găsi în cafenelele de specialitate.

Dacă vrei să te apropii de gustul cafelei din cafenele, ar fi bine să alegi Arabica, însă trebuie să știi că vei scoate mai mulți bani din buzunar.

Pe de altă parte, Robusta e mai puternică, mai amară și conține de aproape două ori mai multă cofeină decât Arabica. Dacă vrei o cafea tare, pentru un plus de energie, dar și mai ieftină și accesibilă, aceasta este varianta pentru tine.

În general, cafeaua de pe rafturile supermarketurilor e făcută din boabe Robusta, pentru că această specie e mai ușor de cultivat și rezistă mai bine la prăjire intensă: multe cafele din supermarket sunt foarte prăjite pentru a uniformiza gustul, iar Robusta suportă mai bine acest proces.

Ce ar trebui să știi despre felul în care sunt prăjite boabele

Prăjirea boabelor de cafea joacă și ea un rol important atunci când te gândești la cum să-ți alegi cafeaua. Asta pentru că tipul de prăjirea e crucial pentru gustul cafelei.

Sunt trei tipuri principale de prăjire: ușoară, medie și închisă, fiecare având un impact diferit asupra băuturii.

Prăjirea ușoară (light), de obicei, se face la temperaturi mai scăzute și pentru un timp mai scurt, ceea ce aduce un gust vibrant, cu o aciditate mai mare.

Cafelele prăjite ușor vin cu arome fructate și florale și vei simți foarte clar gustul boabelor, pentru că prăjirea nu le-a schimbat prea mult.

Prăjirea medie (medium) este perfectă pentru cei care caută un echilibru între aciditate și corp. Este pentru o băutură mai fină și mai complexă, cu note mai dulci și o textură mai cremoasă. În schimb, prăjirea închisă (dark), care presupune temperaturi mari și o perioadă mai lungă de prăjire, duce la o cafea mult mai intensă. Aici, aciditatea e aproape inexistentă, iar gustul devine mai amar și mai puternic.

Arsenicul din orez este o realitate. Când devine o amenințare

Dacă la micul dejun mâncați cereale din orez, iar la cină aveți orez brun aproape în fiecare zi, s-ar putea să fie cazul să mai variați felurile – în special dacă hrăniți și copii. Cauza este prezența în orez a arsenicului anorganic, un metal poluant toxic care poate crea probleme de sănătate, scrie The Washington Post.

Arsenicul este o prezență naturală în sol și în apa freatică. De asemenea, se găsește în procese și pesticide industriale. Deși pesticidele care îl conțineau sunt acum interzise aproape pretutindeni, arsenic din ceea ce se utiliza în decenii trecute este încă prezent în sol, iar unele industrii continuă să elimine arsenic în sol și apa freatică, ajungând în final în alimentele noastre.

Conrad Choiniere, director în cadrul Centrului pentru Siguranța Alimentelor și Nutriție Aplicată al Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA), explică:

„Efectele adverse ale arsenicului depind de o varietate de factori: tipul de arsenic (organic sau anorganic), nivelul expunerii și vârsta persoanei expuse la arsenic.”

Arsenicul organic nu este la fel de dăunător precum cel anorganic, care este foarte toxic – și tipul de arsenic la care se referă acest articol.

Din nefericire, cercetătorii găsesc arsenic anorganic în multe produse din orez. Într-adevăr, orezul este cea mai comună sursă de arsenic în dietă, iar problema se poate agrava cu schimbarea climei.

Un nou studiu arată că arsenicul din plantele de orez va spori cu creșterea temperaturii.

Mai mult decât oricare alte cereale, orezul preia din sol și apă arsenic care rămâne intact când îl mâncăm sau este procesat în făină de orez și alte produse alimentare. Asemenea ingrediente sunt utilizate de producătorii de alimente în crackers, cereale pentru micul dejun sau alimente pentru copii.

Iar dacă gândiți „Dar mănânc numai orez brun organic… cu siguranță e sănătos”, veți avea o surpriză: arsenicul anorganic se află în coaja bobului de orez, care rămâne intactă pe cel brun și-l face să conțină mai mult arsenic decât orezul alb. Iar solul din fermele „bio” poate conține arsenic rezidual din pesticide utilizate anterior.

Care sunt riscurile?

Cel mai mare risc pentru sănătate provine din expunerea la arsenic anorganic, iar apa contaminată este o sursă mai importantă decât orezul. Consumul de produse contaminate din orez de mai multe ori pe zi nu este o idee bună, mai ales dacă sunt gătite în apă care conține arsenic.

O expunere cronică la arsenic este asociată cu un risc sporit de diabet tip 2 și boli cardiovasculare. Poate provoca și otrăvire cronică cu arsenic, care poate antrena leziuni și cancer al pielii.

Choiniere spune că arsenicul este un cancerigen cunoscut în cazurile de cancer de plămâni și vezică urinară. Expunerea de o viață la produse din orez aduce un risc de cancer de plămâni sau vezică urinară de 39 de cazuri la un milion de americani. În comparație, numărul de asemenea cancere din toate cauzele este de 90.000 la un milion de oameni – deci orezul nu este un factor important.

Este puțin diferit pentru copiii mici, deoarece chiar și o expunere redusă la arsenic a fost asociată cu probleme pentru dezvoltarea cognitivă, inteligență și memorie, spune Choiniere.

Arsenicul poate dăuna sarcinii și spori mortalitatea infantilă. Când fătul este expus la arsenic în uter crește riscul de cancer, boli de de plămâni, infarct și insuficiență renală.

Deci cât orez pot mânca?

FDA nu are o bază științifică pentru a recomanda ca adulții să-și schimbe consumul de orez din cauza prezenței arsenicului. Choiniere spune: „Consumatorii pot mânca orez într-o dietă echilibrată”, dar nu specifică o anumită cantitate zilnică sau săptămânală.

Probleme mai mari ridică orezul consumat de copiii mici, care sunt expuși la aresenicul din orez de trei ori mai mult decât adulții. Ei consumă mai multă hrană per kilocorp decât cei mari, așa că sunt mai expuși atunci când alimentele conțin arsenic.

FDA recomandă hrănirea copiilor cu o varietate de cereale, nu exclusiv cu unele din orez. Cerealele din orez fortificate cu fier sunt o sursă bună de nutrienți pentru copii, dar nu trebuie să fie nici singura, nici prima”, spune Choiniere.

Kacie Barnes, medic nutriționist, este mai categorică: „Nu recomand cereale din orez pentru copiii sub 12 luni. Ei pot începe cu avocado, banană, piure de mazăre sau fasole, ovăz pentru bebeluși sau chiar carne piure.” Iar copiii peste 5 ani nu trebuie să mănânce orez mai des de patru ori pe săptămână, spune Barnes.

Cum evitați arsenicul, nu și orezulVestea bună este că există multe moduri de a ne bucura de orez cât mai des, fără a ne teme de arsenic. În acest scop, Centrul de Cercetare pentru Sănătatea și Prevenirea Bolilor Copiilor (Childrenʼs Environmental Health and Disease Prevention Research Center) are o pagină de internet pe care recomandă:

Preferați mai des orezul alb în locul celui brun

Alegeți tipuri de orez cu mai puțin arsenic, cum sunt basmati sau cel pentru sushi

Nu gătiți orezul în apă de fântână contaminată cu arsenic – Alternați orezul cu alte cereale

Barnes mai adugă că este bine să gătim orezul ca pe paste: în multă apă, ca să elimine o parte din arsenic. FDA spune că această metodă poate reduce arsenicul cu 60%. Iar despre recomandarea obișnuită de a spăla orezul înainte de clătire, FDA spune că are efect minim asupra arsenicului.