Olia Tira este una dintre cele mai active interprete de la noi, face sport ori de câte ori are ocazia. Iar efortul ei se vede în oglindă – are o siluetă de invidiat.
Pentru a se menţine în formă, Olia Tira mai are grijă şi ce pune în farfurie. Iată ce mănâncă interpreta la micul dejun:
„Micul meu dejun favorit – terci de ovăs cu piept de pui sau peşte ton, verdeaţă şi parmezan! Fructe!!! Este foarte gustos şi saţios!!! Poftă mare!”, a scris Olia Tira pe facebook.
Pentru o zi de post echilibrată și delicioasă, este important să incluzi în alimentația ta mese care nu doar respectă principiile postului, dar sunt și pline de nutrienți esențiali. Iată un meniu complet, cu rețetele detaliate pentru fiecare masă.
Înlocuind mămăliga, un mic dejun ușor și hrănitor poate fi un iaurt de soia cu fructe proaspete și nuci. Este o opțiune rapidă, dar foarte sățioasă, care îți va oferi energia necesară pentru începutul zilei.
Beneficii: Iaurtul de soia este o sursă bună de proteine vegetale, iar fructele și nucile îți aduc vitamine, minerale și grăsimi sănătoase.
La mijlocul dimineții, optează pentru o gustare rapidă și sănătoasă: un măr sau o banană și nuci sau migdale.
Beneficii: Această gustare este bogată în fibre și grăsimi sănătoase, care te vor ajuta să îți menții energia constantă.
O supă de legume este perfectă pentru prânz, fiind ușor de digerat și hrănitoare.
Beneficii: Această supă de legume este o sursă excelentă de vitamine și minerale, iar legumele gătite sunt ușor digerabile.
Hummusul este o opțiune excelentă de gustare, fiind bogat în proteine și fibre. Poți să îl servești cu legume proaspete.
Beneficii: Hummusul este o sursă de proteine vegetale, iar legumele crude îți oferă vitamine și fibre.
Pentru cină, o tocăniță de legume este o masă ușoară, dar foarte sățioasă. Poți să o servești alături de orez sau quinoa, care sunt surse bune de carbohidrați complecși.
Beneficii: Legumele sunt o sursă excelentă de fibre și vitamine, iar orezul sau quinoa adaugă proteine și carbohidrați complecși.
Este important să te hidratezi pe parcursul zilei. Optează pentru apă plată sau ceaiuri din plante, precum ceaiul de mentă sau ceaiul de mușețel, care au efecte calmante și digestive.
Aceste rețete sunt simple, gustoase și complete din punct de vedere nutrițional, oferindu-ți energia necesară pentru întreaga zi de post. Poți să adaptezi fiecare masă în funcție de gusturile tale, dar toate sunt în acord cu principiile postului.
În momentul în care corpul se confruntă cu o leziune, boală sau alte simptome asociate apare inflamația, un răspuns imunitar natural și eficient, care facilitează vindecarea. Inflamația poate fi influențată de mai mulți factori externi (stilul de viață sau expunerea îndelungată la stres), printre care și de dieta alimentară. Potrivit studiilor efectuate de către cercetători, există alimente care amplifică răspunsul inflamator la nivelul organismului, dar și alimente care ajută la reducerea inflamației în corp, scrie digi24.ro.
Când sistemul imunitar începe să atace țesuturile sănătoase, pot apărea tulburările autoimune și inflamații resimțite în diferite zone de la nivelul corpului. Un stil de viață care include o alimentație proinflamatorie, dar și factori precum sedentarismul, privarea de somn sau expunerea la poluare pot contribui la întreținerea inflamației pe termen lung.
Alimente care scad nivelul inflamației din corp
Fructe de pădure Potrivit studiilor efectuate, fructele de pădure (mure, afine, zmeură) sunt bogate în antioxidanți și previn stresul oxidativ. Consumul acestora stimulează producția de citokine antiinflamatorii, ceea ce înseamnă un nivel mai scăzut de inflamație în corp. Potrivit unei analize a cercetărilor din 2018, fitochimicalele găsite în fructele de pădure pot ajuta la întârzierea dezvoltării și progresiei cancerului.
(Deși sunt necesare mai multe studii, potrivit cercetărilor de până acum, fructele de pădure ar putea avea beneficii pentru imunoterapie.)
Pește gras Peștele gras este o sursă excelentă de proteine și de acizi grași omega-3 precum acid eicosapentaenoic (EPA) și acid docosahexaenoic (DHA). Deși toate tipurile de pește conțin o anumită cantitate de acizi grași omega-3, printre cele mai bune surse pentru organism sunt: somon, sardine, hering, macrou, anșoa. În urma consumului de pește, corpul metabolizează acești acizi grași în compuși numiți resolvine și protectine, care au efecte antiinflamatoare. Anumite studii au dezvăluit că persoanele care consumă pește gras sau suplimente cu EPA și DHA au prezentat reduceri ale markerului inflamator – proteină C reactivă (CRP).
Avocado Avocado conține potasiu, magneziu, fibre și grăsimi mononesaturate sănătoase pentru inimă. De asemenea, conține carotenoizi și tocoferoli, fitonutrienți care sunt asociați cu un risc redus de cancer și boli de inimă. Potrivit unui studiu la care au participat 51 de adulți cu exces de greutate, cei care au consumat avocado timp de 12 săptămâni au înregistrat o reducere a markerilor inflamatori interleukina 1 beta (IL-1β) și proteină C reactivă (CRP).
Turmeric „Turmericul este bun datorită conținutului său de curcumina. Există studii pe acest ingredient (curcumina) care dovedesc efectele și beneficiile sale importante pentru organism. Mai exact, curcumina are efecte antiinflamatoare, este activator de factor neurotrofic cerebral, deci previne boala Alzheimer, și crește capacitatea intelectuală. Luat drept un preparat naturist, turmericul este bun pentru efectul său antiinflamator și de protecție asupra sistemului nervos centrală. Curcumina are proprietăți antioxidante și poate preveni apariția stresului oxidativ, factor care este responsabil în procesul de îmbătrânire. Astfel, structura chimică a ingredientului este capabilă să neutralizeze radicalii liberi și putem spune că, un consum corect ajută la creșterea longevității”, a declarat pentru Digi24 Laura Păun, medic endocrinolog .
Ardei Ardeii grași și ardeii iuți sunt plini de vitamina C și antioxidanți, compuși cu efecte antiinflamatoare puternice. Ardeii grași conțin, de asemenea, antioxidantul quercetină, care poate reduce inflamația asociată cu boli cronice precum diabetul. Ardeii iuți conțin acid sinapic și acid ferulic, care pot reduce inflamația și susține un proces de îmbătrânire mai sănătos.
Struguri Strugurii conțin antociani, care reduc inflamația și sunt, de asemenea, una dintre cele mai bune surse de resveratrol, un alt compus antioxidant cu numeroase beneficii pentru sănătate. Studiile arată că resveratrolul poate proteja inima împotriva inflamației.
Ciocolata neagră Ciocolata neagră este bogată în compuși organici activi biologic, care funcționează ca antioxidanți. Printre aceștia se numără polifenolii, flavanolii și catechinele (compuși organici care se regăsesc în compoziția taninurilor și care au rol antioxidant). Potrivit unui studiu efectuat, consumul de cacao și ciocolata neagră are o activitate antioxidantă mai mare, precum și un conținut mai ridicat de polifenoli și flavanoli decât orice alte fructe testate, inclusiv afinele și fructele de acai.
Roșii Roșiile sunt bogate în vitamina C, potasiu și licopen, un antioxidant cu proprietăți antiinflamatoare impresionante. Licopenul poate fi benefic pentru reducerea compușilor proinflamatori asociați cu mai multe tipuri de cancer. Gătirea roșiilor în ulei de măsline poate ajuta la o mai bună absorbție a licopenului. Acest lucru se datorează faptului că licopenul este un carotenoid, un nutrient care se absoarbe mai eficient în prezența unei surse de grăsime.
Cireșe Cireșele sunt bogate în antioxidanți care reduc inflamația, precum antocianinele și catechinele. Deși proprietățile benefice ale cireșelor amare au fost studiate mai mult decât ale altor soiuri, și cireșele dulci pot oferi beneficii. Un studiu din 2019, care a inclus 37 de adulți în vârstă, a constatat că cei care au consumat zilnic de suc de cireșe amare, timp de 12 săptămâni, au avut niveluri mai scăzute ale markerului inflamator proteina C reactivă (CRP).
Alimente care pot crește nivelul inflamației în corp
Produsele din zahăr – fie că vorbim despre produsele de patiserie, prăjituri sau alte dulciuri ori băuturi carbogazoase care conțin zahăr rafinat, consumul acestora crește într-un timp scurt nivelul glicemiei, deoarece organismul nu poate procesa suficient de repede zahărul, iar asta determină creșterea nivelurilor de citokine proinflamatori, favorizând inflamația.
Glutenul și produsele lactate – produsele lactate sunt bogate în grăsimi saturate. Proteinele de lactoză și de cazeină din laptele de vacă pot fi digerate cu dificultate de organism și, în multe cazuri, se resimt efectele inflamației. Făina rafinată (albă) nu este bogată în fibre și nutrienți, oganismul poate descopune produsele consumate foarte repede, iar asta înseamnă că nivelul de insulină poate crește în corp și poate apărea un răspuns proinflamator la nivelul organismului.
Produsele ultraprocesate – sunt bogate în aditivi și conservanți și pot fi percepute ca un agresor de sistemul imunitar, care, la rândul lui, produce anticorpi, respectiv un răspuns inflamator. Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă de tratament sau recomandare de consum trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.
Căsătoria triplează riscul de obezitate la bărbaţi, dar nu afectează femeile, potrivit unui studiu preluat de The Guardian. și citat și de News.ro.
Rata obezităţii la nivel mondial a crescut de peste două ori din 1990, peste 2,5 miliarde de adulţi şi copii fiind consideraţi supraponderali sau obezi. La nivel mondial, se preconizează că mai mult de jumătate dintre adulţi şi o treime dintre copii vor fi supraponderali sau obezi până în 2050.
Deşi se ştie că alimentaţia necorespunzătoare, lipsa de activitate, genetica, toxinele din mediu şi afecţiunile subiacente cresc riscul, oamenii de ştiinţă de la Institutul Naţional de Cardiologie din Varşovia, Polonia, au dorit să studieze dacă şi alţi factori sunt relevanţi.
Cercetătorii au examinat datele medicale şi starea generală de sănătate a 2.405 persoane cu o vârstă medie de 50 de ani. Analiza statistică a fost utilizată pentru a stabili legăturile dintre creşterea greutăţii corporale şi vârstă, starea civilă, sănătatea mintală şi alţi factori.
Studiul, prezentat la Congresul European privind Obezitatea din acest an de la Malaga, Spania, a constatat că bărbaţii căsătoriţi aveau de 3,2 ori mai multe şanse să fie obezi decât bărbaţii necăsătoriţi, dar nu a existat nicio creştere a riscului de obezitate în cazul femeilor căsătorite. Căsătoria a crescut, de asemenea, riscul de a fi supraponderal cu 62% la bărbaţi şi cu 39% la femei.
Constatările au venit după ce un studiu efectuat în China, în 2024, a constatat că IMC-ul bărbaţilor creşte în primii cinci ani după căsătorie, din cauza unui aport caloric mai mare şi a mai puţin exerciţiu fizic. Studiul a constatat că mariajul a fost asociat cu o creştere cu 5,2% a bărbaţilor supraponderali şi cu o creştere cu 2,5% a bărbaţilor obezi.
Un studiu anterior realizat de Universitatea din Bath a constatat că, în medie, bărbaţii căsătoriţi erau cu 1,4 kg mai graşi decât cei necăsătoriţi.
Cercetarea de la Varşovia a arătat că vârsta este, de asemenea, un factor care influenţează creşterea în greutate, fiecare an de creştere a vârstei crescând riscul de a fi supraponderal cu 3% la bărbaţi şi cu 4% la femei, iar riscul de obezitate cu 4% la bărbaţi şi cu 6% la femei.
Oamenii de ştiinţă au declarat că unii factori par să afecteze riscul de obezitate doar la femei. Depresia a dublat riscul ca femeile să fie obeze, iar cunoştinţele inadecvate în domeniul sănătăţii l-au crescut cu 43%, în timp ce obezitatea a fost mai frecventă în rândul femeilor care locuiau în comunităţi mai mici. Niciunul dintre aceşti factori nu a crescut riscul bărbaţilor.
Katharine Jenner, director al Obesity Health Alliance, a declarat: „Acest studiu reaminteşte încă o dată că excesul de greutate este determinat de un amestec complex de factori sociali, psihologici şi de mediu mai larg, nu doar de o alegere personală. Cu fiecare an care trece, riscul de a trăi cu exces de greutate sau obezitate creşte, în special pentru femei. Între timp, legătura dintre căsătorie şi obezitate la bărbaţi evidenţiază modul în care modificările stilului de viaţă, obiceiurile şi aşteptările societăţii ne modelează sănătatea”.
Cercetarea sugerează, de asemenea, că bărbaţii pot fi mai susceptibili de a lua în greutate după căsătorie din cauza unor factori precum creşterea dimensiunilor porţiilor, alimentaţia socială şi o scădere a activităţii fizice, în timp ce femeile rămân poate mai conştiente de greutatea corporală din cauza presiunilor societăţii.
„În loc să dăm vina pe indivizi, avem nevoie de politici care să facă alegerile sănătoase alegerile uşoare – prin medii alimentare mai bune, educaţie şi sprijin în fiecare etapă a vieţii”, au mai transmis specialiștii.
