În ziua de azi, chiar dacă are toate cele necesare pentru a-şi prepara conservele de unul singur, consumatorul este tentat să procure alimente la conservă din comerţ, fie că e vorba de carne, peşte, legume sau dulceţuri. Doar că produsele industriale la conservă nu oferă de fiecare dată şi siguranţă pentru consum. Experţii Asociaţiei Pro Consumatori au determinat care sunt chimicalele folosite cel mai des la fabricarea conservelor.
Castraveţi în oţet cu clorură de calciu, gem de prune cu acid citric şi oţet colorat cu caramel amoniacal – sunt doar câteva dintre produsele periculoase aflate pe rafturile magazinelor. Studiul privind calitatea conservelor si a mixurilor industriale face parte din campania iniţiată de experţii Asociaţiei Pro Consumatori: „Să învăţăm să înţelegem eticheta!”.
Experţii sunt de părere că producătorii recurg adesea la tactici înşelătoare, pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară proprietăţi atrăgătoare, iar consumatorii pot avea greutăţi în a face diferenţe între un produs fără aditivi şi unul cu încărcătură chimică mare.
Pentru a vedea ce conţin conservele din comerţ, experţii APC au achiziţionat 15 tipuri de conserve industriale, 7 tipuri de mixuri pentru „pregătire rapidă” a gemurilor, dulceţurilor, 7 tipuri de mixuri pentru pregătirea murăturilor şi 2 tipuri de aditivi alimentari care se comercializează separat, respectiv acidul citric alimentar şi benzoatul de sodiu. Ce spun specialiştii?
E 211 – benzoat de sodiu, conservant cu acţiune antibacteriană şi antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacţie cu acidul ascorbic, generează benzen, substanţă toxică cancerigenă.
Benzoatul de sodiu poate produce reactii alergice, hiperactivitate şi lipsa de concentrare la copii (ADHD).
E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidităţii. Acidul citric distruge smalţul dentar şi nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 509 – clorura de calciu. Se obţine din calcar prin reacţie cu acidul clorhidric sau ca produs secundar la obţinerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii si viitorii ani, a clorurii de calciu vizeaza prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reactii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extrema, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.
Cele 15 tipuri de conserve industriale achiziţionate aveau în compoziţie aditivi alimentari, care pot fi evitaţi dacă realizăm în casă astfel de produse
– Roşii decojite întregi cu acid citric
– Pastă de tomate 24% cu zahăr 13,5 g/100 g produs şi sare 1,91 g / 100 g produs
– Ardei capia copt cu clorura de calciu şi zaharină (Winny Cora)
– Castraveţi în oţet cu arome şi clorură de calciu (Home Garden Ungaria)
– Gem de prune cu acid citric, acid ascorbic şi pectina (Home Garden Ungaria). 35 g fructe în 100 g produs finit cu 57,8 g zahar/100 g produs
– Gem de prune cu acid citric şi pectină (Carrefour). Produs preparat cu 65 g fructe pentru 100 g produs finit, cu 65 g zahar
– Gem de prune cu acid citric şi pectină (Winny Provera Rom). Preparat cu 65 g de fructe pentru 100 g produs finit si 67 g zahar / 100 g produs
– Ardei usor iute cu acid citric şi riboflavina (colorant) (K Classic)
– Roşii pasate cu acid citric, sare 2 g, zahar 2,5 g / 100 g (Passata Rustica Carrefour)
– Ardei capia copţi şi decojiţi cu clorura de calciu şi zaharina (îndulcitor sintetic) (Giana)
– Sos din pastă de tomate cu amidon, acid citric şi guma de guar, sare 2g, 10g zahar (Trade Aliment Minunea Naturii)
– Roşii cuburi cu acid citric (Delikat)
– Salata de vinete cu acid citric (Bunatate de Topoloveni)
– Salata de vinete cu sare iodată şi acid ascorbic, sare 1,6 g (Capricii si Delicii, Prefera Foods)
– Sos cu pastă de tomate cu amidon, acid tartric, sorbat de potasiu şi benzoat de sodiu şi acid ascorbic (Regal)
– Oţet obţinut din alcool etilic rafinat (Regal)
– Oţet colorat cu caramel amoniacal E 150c (Benita, Slovacia)
Mixurile folosite la prepararea gemurilor
– Gelfix Clasic conţine acid citric si pectina E 440i (Dr Oetker RO SRL)
– Gelfix Super contine pectina (E 440i), acid citric (E 330), acid sorbic (E 200) si ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
– Gelfix cu indulcitor din Stevia contine pectina (E 440i), acid citric, acid sorbic, indulcitor glicozide derivate din steviol (E 960), ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
– Gelfix Extra contine pectina (E 440ii), acid citric, acid sorbic, ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
– Gelifiant cu fructoza contine pectina (E 440), acid citric, acid sorbic, ciclamat de sodiu (E 952), zaharinat de sodiu (E 954), ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL).
Mixurile pentru murături
– Pikant fix iute (fara sterilizare) contine acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)- Pikant fix Dulce – acrisor (fara sterilizare) contine acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)
– Pikant fix Verdeturi (fara sterilizare) contine acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)
– Daily Muraturi fixant (amestec pentru prepararea muraturilor) contine benzoat de sodiu (E 211)
– Tomato fix Dr Oetker (nu necesita sterilizare) contine acid sorbic (E 200)
Conservant alimentar la pliculeţ
– Daily – conservant alimentar
– Sare de lamaie Daily – acid citric alimentar
– Conservant de la Auchan – benzoat de sodiu
– Sare la lamaie Carrefour – acid citric alimentar
– Conservant Dr. Oetker – benzoat de sodiu (E 211)
– Colonial sare de lamaie Kets Production – acid citric alimentar
– Coaja de lamaie razuita Dr. Oetker (34% coaja de portocala) – contine E 341, E 300, E 304 si E 200
„Conservele industriale conţin, aproape fără exceptie, aditivi de conservare, despre care se cunoaşte că pot dăuna organismului dacă sunt consumaţi în exces; îndeosebi conservele de calitate slabă au cantităţi mari de conservanţi puternici, motiv serios de îndemn la responsabilitate din partea consumatorilor. Mai ales în consumul copiilor să nu fie frecvent prezente produsele conservate”, atenţionează Prof. Univ. Dr. Ion Schileru.
„Din păcate, o parte a industriei alimentare a denaturat reţetele tradiţionale ale unor produse precum castraveţii în oţet, pasta de tomate/alte produse pe bază de roşii, gemul de prune, salata de vinete, ardeii capia copţi etc., prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifică gustul specific al acestor produse şi care pot duce şi la apariţia unor probleme de sănătate. Industria le oferă celor care nu sunt informaţi cu privire la efectele unor chimicale asupra sănătăţii, tot felul de amestecuri de substanţe chimice, care ar scurta perioada de pregătire a unor conserve şi ar elimina anumite etape specifice realizării conservelor în casă, cum ar fi sterilizarea”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociatiei Pro Consumatori.
