Peste 150 de ţări, inclusiv și Republica Moldova, marchează astăzi, la 16 octombrie, Ziua Mondială a Alimentaţiei, declarată de Adunarea Generală a ONU, cu scopul creşterii gradului de conştientizare publică asupra problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei.
Anual, pe glob, se aruncă în jur de 88 milioane de tone de produse alimentare. Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt: bucate gata, pâinea/produse de panificație, legumele şi fructele, iar motivele ce conduc la acest lucru sunt: degradarea rapidă a alimentelor, estimarea greşită a cantităţii de alimente ce se consumă la o masă, dar şi cumpărăturile în exces.La diminuarea considerabila a efectelor negative produse de risipa alimentară atat asupra economiei, cat si mediului, pot contribui toti cei implicati in viata unui produs – de la producator la consumator.
Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.
Ziua mondială a alimentaţiei prilejuieşte o serie de evenimente organizate cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un program universal de acţiune globală în domeniul dezvoltării durabile, asumat de statele membre ONU la sfârşitul anului 2015. Astfel, Obiectivul nr. 2 (Foamete ”zero”) are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.
În continuarea ediţiei de anul trecut, şi anul acesta marcarea acestei zile evidenţiază importanţa acţiunilor noastre în conturarea unui viitor sănătos. Potrivit site-ului Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, www.fao.org, în ultimele decenii, omenirea şi-a schimbat în mod dramatic obiceiurile alimentare, ca urmare a globalizării, urbanizării şi a creşterii veniturilor. Am trecut, astfel, de la o alimentaţie bazată în principal pe produse vegetale, bogate în fibre, la o alimentaţie bogată în zahăr, grăsimi şi sare, îndeosebi mâncare procesată, de origine animală. Petrecem din ce în ce mai puţin timp acasă, prin urmare ne bazăm mai mult pe mâncare de tip fast-food sau pe alimente semi-preparate.
Mâncarea nesănătoasă şi viaţa sedentară au dus la creşterea obezităţii, nu doar în ţările dezvoltate, ci şi în ţările cu venituri mici, unde foametea şi obezitatea deseori coexistă. În prezent, peste 670 de milioane de adulţi şi 120 de milioane de fete şi băieţi cu vârsta cuprinsă între 5 şi 19 ani suferă de obezitate, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni sunt victimele foametei.
O dietă nesănătoasă este unul dintre factorii principali de risc ai decesului cauzat de boli netransmisibile, cum ar fi cele cardiovasculare, diabetul sau anumite tipuri de cancer. Obezitatea şi alte forme de malnutriţie afectează una din trei persoane, dar se estimează că până în anul 2025 vor afecta una din două persoane. Trebuie avut, însă, în vedere, că există soluţii accesibile pentru a reduce toate formele de malnutriţie, dar acestea necesită o implicare globală.
Anul acesta, Ziua mondială a alimentaţiei promovează adoptarea de măsuri, în toate sectoarele de activitate, pentru a oferi tuturor categoriilor sociale din toate colţurile lumii posibilitatea de a avea acces la hrană de calitate, transmite agerpres.ro.
