Campanie de informare: Excesul de zahăr dăunează sănătății. Alege ce mănânci!

22/09/2021

Consumul de zahăr mai mare de 25 de grame sau cinci lingurițe de zahăr pe zi poate duce pe termen scurt – la kilograme în plus și la acnee, iar pe termen lung – la hipertensiune arterială, obezitate și diabet zaharat.

Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică a lansat campania socială „Redu zahărul – alege ce mănânci!”. Campania urmărește informarea oamenilor despre necesitatea de reducere a consumului de zahăr și îi încurajează să urmeze un mod de alimentație echilibrat și sănătos.

Conform studiului de consum al zahărului elaborat de Organizația pentru cooperarea și dezvoltarea economică (OECD) și a datelor Ucrainei extrapolate pentru Republica Moldova, un moldovean consumă de 5 ori mai mult zahăr decât are nevoie organismul său. Zahărul este adăugat în mâncare și băuturi, deși este prezent în mod natural în fructe, legume și lapte. Consumul excesiv de zahăr crește riscul apariției și dezvoltării bolilor precum: diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, obezitatea.

„Consumul excesiv de zahăr este o problemă de sănătate publică care îngrijorează guvernele din întreaga lume și ne îngrijorează și pe noi. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune recomandarea strictă de reducere a aportului de zahăr la mai puțin de 10% de aportul de energie, atât pentru adulți, cât și pentru copii. Totodată, în baza datelor științifice privind cauzele apariției bolilor netransmisibile, OMS sugerează o reducere suplimentară a zahărului sub 5% din aportul total de energie, adică la 25 g/zi, echivalente cu 5 lingurițe. Este o recomandare deosebit de importantă în complexul de măsuri pentru prevenirea bolilor netransmisibile”, a declarat Daniela Demișcan, șefa Direcției politici în domeniul sănătății publice a Ministerului Sănătății.

Consumul excesiv de zahăr contribuie la apariția acneei, oboselii, la acumularea de kilograme în plus și, respectiv, la dezvoltarea obezității.

„Prin proiectul „Viață sănătoasă”, Elveția promovează un comportament responsabil pentru protejarea și menținerea propriei sănătăți. Obiceiurile alimentare precum consumul excesiv de sare, grăsimi sau zahăr, contribuie la apariția bolilor. Iată de ce, astăzi lansăm campania de informare pentru reducerea consumului de zahar. Sperăm, astfel, că informațiile vor fi utile pentru populație și le va permite oamenilor să ia decizii bune pentru sănătatea lor. În contextul pandemiei, cu atât mai mult este important să avem grijă de felul în care ne alimentăm și să fim responsabili față de propria noastră sănătate”, a menționat Valeriu Sava, coordonatorul de programe în sănătate la Biroul de cooperare al Elveției.

În topul produselor cu exces de zahăr se regăsesc: produsele de patiserie; băuturile dulci și carbogazoase; iaurtul, brânzeturile dulci, înghețata, ceaiul și cafeaua din pachețele; sucurile și conservele din comerț; bomboanele, caramelele, bezelele, gumele; pâinea și cerealele pentru micul dejun; ketchup-urile, sosurile pentru carne și paste, carnea procesată și băuturile alcoolice.

„Ne propunem să susținem populația să își schimbe obișnuințele alimentare prin înlocuirea produselor procesate cu exces de zahăr cu delicii sănătoase pentru avea o alimentație echilibrată. În cadrul campaniei vom avea un challenger de 14 zile pentru populație și o serie de produse video în care vom explica de ce și cum putem să ne schimbăm comportamentul alimentar. De asemenea, ne dorim să sensibilizăm managerii din industria alimentară și HoReCa și să îi avem ca parteneri ai acestei campanii în cadrul panelului de discuții planificat pentru mâine, 23 septembrie”, a comunicat Ion Șalaru, director-adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Delicii de post pe care pe poți savura fără grija cântarului

Aceste rețete rapide sunt perfecte pentru zilele de post sau pentru cei care vor să se bucure de o gustare sănătoasă și ușor de preparat. Budinca de chia se prepară la rece și are un gust incredibil de bun. În plus, semințele de chiar te vor ajuta să ai o digestie rapidă, scrie evz.ro.

Budincă de chia cu lapte de migdale și fructe

Acest desert este ideal pentru persoanele care țin dietă.

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

3 linguri de semințe de chia
200 ml lapte de migdale (sau orice alt lapte vegetal)
1 lingură de miere sau sirop de agave
fructe proaspete (banane, fructe de pădure, kiwi)

Pentru a prepara budinca de chia, începe prin a amesteca semințele de chia cu laptele de migdale și mierea (sau siropul de agave). Lasă compoziția să stea câteva minute, amestecând din când în când, până când semințele de chia absorb lichidul. După ce ai obținut textura dorită, adaugă fructele tăiate și servește imediat.

Banana înghețată cu ciocolată și nuci

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

2 banane coapte
50 g ciocolată neagră (de post)
1 lingură de nuci tocate/bomboane

Pentru a prepara acest desert simplu, taie bananele în felii groase și așază-le pe o farfurie plată. Topește ciocolata la bain-marie și toarnă compoziția lichidă obținută peste feliile de banană. Presară nucile tocate deasupra și pune desertul la congelator pentru 10-15 minute.

Desert cu avocado, cacao și sirop de agave

Deși majoritatea persoanelor folosesc avocado în salate sau preparate sărate, acesta poate sta la baza unui desert fabulos.

Ingredientele necesare:

1 avocado
2 linguri de cacao pudră
1 lingură de sirop de agave
1/2 linguriță de esență de vanilie (opțional)

Scoate miezul de avocado și pune-l într-un blender. Adaugă cacao, siropul de agave și esența de vanilie, apoi amestecă bine până obții o pastă fină și cremoasă. Pune mousse-ul în pahare și lasă-l la frigider pentru 10-15 minute înainte de servire. Poți decora cu fructe proaspete sau fulgi de cocos pentru un plus de savoare.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

Varza murată
Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
Gogoșarii murați
Chefir
Sana
Iaurt
Brânza proaspătă
Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

leguminoasele
ovăzul
bananele
merele
fructele de pădure
anghinarea
sparanghelul
usturoiul
prazul
ceapa
leușteanul
cacaua
algele
rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).