Caracatițele, homarii și crabii sunt ființe conștiente și nu ar trebui să fie fierte de vii, arată un studiu britanic

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).

Dacă vrei să prepari acasă o cafea aproape la fel de bună cum e cea de la cafenelele de specialitate, drumul nu poate să înceapă din altă parte decât de la boabe. Alegerea lor este primul pas esențial.

Cele mai cunoscute două variante de boabe sunt Arabica și Robusta, fiecare cu propriile avantaje.

Vei observa că scrie pe ambalajul tuturor cafelelor ce fel de boabe au fost folosite.

Arabica e considerată „crema” cafelei – are arome mai fine, note fructate sau florale și o aciditate echilibrată. E genul de cafea pe care o vei găsi în cafenelele de specialitate.

Dacă vrei să te apropii de gustul cafelei din cafenele, ar fi bine să alegi Arabica, însă trebuie să știi că vei scoate mai mulți bani din buzunar.

Pe de altă parte, Robusta e mai puternică, mai amară și conține de aproape două ori mai multă cofeină decât Arabica. Dacă vrei o cafea tare, pentru un plus de energie, dar și mai ieftină și accesibilă, aceasta este varianta pentru tine.

În general, cafeaua de pe rafturile supermarketurilor e făcută din boabe Robusta, pentru că această specie e mai ușor de cultivat și rezistă mai bine la prăjire intensă: multe cafele din supermarket sunt foarte prăjite pentru a uniformiza gustul, iar Robusta suportă mai bine acest proces.

Ce ar trebui să știi despre felul în care sunt prăjite boabele

Prăjirea boabelor de cafea joacă și ea un rol important atunci când te gândești la cum să-ți alegi cafeaua. Asta pentru că tipul de prăjirea e crucial pentru gustul cafelei.

Sunt trei tipuri principale de prăjire: ușoară, medie și închisă, fiecare având un impact diferit asupra băuturii.

Prăjirea ușoară (light), de obicei, se face la temperaturi mai scăzute și pentru un timp mai scurt, ceea ce aduce un gust vibrant, cu o aciditate mai mare.

Cafelele prăjite ușor vin cu arome fructate și florale și vei simți foarte clar gustul boabelor, pentru că prăjirea nu le-a schimbat prea mult.

Prăjirea medie (medium) este perfectă pentru cei care caută un echilibru între aciditate și corp. Este pentru o băutură mai fină și mai complexă, cu note mai dulci și o textură mai cremoasă. În schimb, prăjirea închisă (dark), care presupune temperaturi mari și o perioadă mai lungă de prăjire, duce la o cafea mult mai intensă. Aici, aciditatea e aproape inexistentă, iar gustul devine mai amar și mai puternic.

Pentru colțunași de post, ai nevoie de un aluat simplu, dar gustos și ușor de preparat. Iată o rețetă de aluat pentru colțunași de post, care este ideală pentru umpluturi cu diverse ingrediente de post (cartofi, varză, ciuperci etc.):

Ingrediente:

• 500 g făină
• 250 ml apă călduță
• 2-3 linguri de ulei (opțional, dar ajută la textura aluatului)
• 1 linguriță de sare
• 1 linguriță de zahăr (pentru a ajuta la creșterea aluatului)
• 1 linguriță de oțet (pentru a face aluatul mai elastic)

Instrucțiuni:

1. Prepararea aluatului:
   • Într-un bol mare, pune făina și adaugă sarea și zahărul.
   • Fă o adâncitură în mijlocul făinii și toarnă apa călduță treptat, amestecând ușor cu o lingură de lemn sau cu mâinile.
   • Adaugă și uleiul și oțetul și continuă să frămânți până când obții un aluat omogen și neted. Dacă este nevoie, mai adaugă apă sau făină pentru a obține consistența dorită.
   • Frământă aluatul timp de aproximativ 10-15 minute, până devine elastic și nu se mai lipește de mâini.
2. Lăsarea aluatului la odihnit:
   • Acoperă aluatul cu un prosop curat sau cu folie de plastic și lasă-l să se odihnească 30-45 de minute. Acest pas ajută aluatul să devină mai ușor de întins și mai elastic.
3. Formarea colțunașilor:
   • După ce aluatul s-a odihnit, împarte-l în mici bile și întinde fiecare bilă într-o foaie subțire (cu un sucitor).
   • Taie cercuri din foaia de aluat folosind un pahar sau un aparat special de tăiat colțunași.
   • Pune umplutura dorită pe fiecare cerc de aluat (de exemplu, cartofi fierte și zdrobite, ciuperci călite, varză călită sau orice altă umplutură de post preferi).
   • Împăturește cercurile de aluat și apasă marginile cu o furculiță sau cu degetele pentru a sigila bine colțunașii.
4. Fierberea colțunașilor:
   • Pune apă la fiert într-o oală mare cu puțină sare.
   • Când apa începe să fiarbă, adaugă colțunașii și lasă-i să fiarbă la foc mediu până se ridică la suprafață (aproximativ 5-7 minute).
   • Scoate colțunașii cu o spumieră și pune-i într-un bol.
5. Opțional – Servire:
   • Colțunașii de post pot fi serviți cu ulei de măsline sau cu ceapă călită în ulei pentru un plus de gust.