Pâinea și produsele de patiserie reprezintă alimentele de bază ale cetățenilor R. Moldova, scrie ziarulnational.md.
Datele publicației „Aspecte privind nivelul de trai al populației Republicii Moldova în 2023” a Biroului Național de Statistică arată că, în anul trecut, valoarea energetică a consumului alimentar mediu zilnic al unei persoane a fost de 2 425 de calorii, preponderent în consumul populației regăsindu-se pâinea și produsele de panificație cu un aport caloric de 41,2%.
Mai exact, consumul anual de pâine și produse de panificație a fost în medie de 107,3 kg per persoană, cu variații semnificative sub aspect de mediu: de la 95,8 kg pe o persoană în mediul urban, până la 115,9 kg pe o persoană în cel rural.
Consumul de carne și produse din carne a fost în medie de 54,5 kg/persoană, cel mai mare consum fiind înregistrat în gospodăriile din mediul urban și gospodăriile mai puțin numeroase.Potrivit statisticienilor, în mediul urban populația consumă și mai mult lapte și produse din lapte, ouă, fructe și pomușoare, iar în mediul rural predomină consumul de pâine și produse de panificație, ulei vegetal, zahăr, pește, legume și cartofi.
Aceeași publicație mai relevă faptul că decalajele cele mai semnificative în consumul populației cel mai puțin asigurate și cel mai bine asigurate sunt înregistrate la consumul de lapte și produse din lapte, ouă, legume și bostănoase, fructe și pomușoare, carne și pește.
Alimentele care creează dependență la fel ca alcoolul și tutunul
Mâncarea nesănătoasă creează dependență la fel ca heroina, cocaina sau nicotina, arată un nou studiu. Una din zece persoane este dependentă de alimente ultraprocesate, scrie adevărul.ro.
Cercetarea, citată de New York Post, a analizat 281 de studii și a arătat că 14% dintre adulți sunt depenedenți de mâncarea nesănătoasă.
Deși alimentele care fac parte din această categorie, cum ar fi înghețată, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate, cerealele și altele, au fost legate de afecțiuni precum cancer, suferință psihologică sau chiar moarte prematură, acestea râmân în preferințele oamenilor maturi.
Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, este cea care a condus studiul. Au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății.
„Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente„, subliniază Ashely Gearhardt și autorii studiului.
Dependența alimentară pare să fie legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe de ce ne este atât de greu să renunțăm la acestea.
Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient pe care să-l conțină aceste alimente, cum ar fi nicotina în cazul țigărilor, ci dependența ar fi mai degrabă legată de contraindicațiile multiple.
Alimentele ultraprocesate conțin valori mari atât de carbohidrați, cât și de grăsimi, spre deosebire de alimentele naturale.
Alte studii au arătat deja cât de greu este să renunțăm la aceste alimente, mai ales că alternativele sănătoase nu ni se mai par atât de atrăgătoare.
De altfel, consumul de înghețată, chips-uri, biscuiți și altele duce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină, care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri.
Nu toți oamenii devin dependenți de alimentele nesănătoase
Chris van Tulleken, profesor asociat la University College London și medic specialist în boli infecțioase, dar și autor de bestseller-uri, consideră că nu toată lumea devine dependentă de astfel de produse.
„Produsele care creează dependență nu creează dependență pentru toată lumea. Aproape 90% dintre oameni pot încerca alcoolul și nu pot dezvolta o relație problematică; mulți pot încerca țigările sau chiar cocaina.”, spune autorul.
De altfel, studiul citat de New York Post atrage atenția că de vină pentru dependență ar putea fi aditivii din alimente.
Unii experți cred că aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare, la fel ca în cazul tutunului, mai ales că astfel de produse se găsesc peste tot.
La fel ca în cazul multor altor adicții, moderația este cheia, Healthline recomandă să nu consumăm mai mult de 10-20% din calorii din alimentele procesate.
În contextul în care obezitatea rămâne o problemă de sănătate publică la nivel mondial, este foarte important să combatem această dependență. Numărul persoanelor cu obezitate este în creștere în fiecare țară din lume.
Raportul Organizației Mondiale de sănătate, din 2022, arăta că 60% din adulții europeni și o treime din copii au kilograme în plus. Nici în țara noastră lucrurile nu stau mai bine, circa 58% din adulții români fiind supraponderali, potrivit raportului citat.
Carnea care dăunează creierului și poate prezenta risc de demență
Reducerea consumului de carne roșie procesată ar putea avea multe efecte pozitive asupra inimii și a sănătății cognitive pe termen lung, arată experții, scrie adevărul.ro.
Conform unui studiu publicat recent în revista Neurology, cei care au consumat carne roșie procesată, precum bacon sau hot-dog, au avut cu 13% mai multe șanse de a dezvolta demență decât cei care au consumat o porție nesemnificativă.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că o porție zilnică suplimentară de carne roșie procesată în medie a fost asociată cu o accelerare de 1,6 ani a îmbătrânirii creierului.
Metodele de studiu sunt observaționale, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu pot spune cu certitudine dacă alimentele procesate, în cazul de față carnea procesată, cauzează demența, ci doar că există o asociere între cele două.
Investigațiile privind legătura vor continua, a anunțat unul dintre autorii studiului, dr. Daniel Wang, profesor asistent în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
„Studiile pe termen lung sunt esențiale pentru investigarea unor afecțiuni precum demența, care se poate dezvolta pe parcursul deceniilor. Continuăm să punem cap la cap aceaste informații pentru a înțelege mecanismele care cauzează demența și declinul cognitiv”, a declarat Wang într-un comunicat de presă.
De ce carnea pe care o consumați vă afectează creierul
Legătura dintre carnea roșie și sănătatea cognitivă nu a fost studiată în profunzime, însă cercetătorii au găsit asocieri cu multe alte efecte asupra sănătății, inclusiv bolile cardiometabolice, cancerele și moartea prematură, susține dr. Mingyang Song, profesor de nutriție la Harvard T.H. Chan School.
„În special, carnea roșie procesată prezintă cea mai puternică asociere datorită conținutului său ridicat de sare și aditivi nocivi utilizați pentru procesare. De asemenea, produce inflamație și tulburări metabolice (de exemplu, rezistența la insulină)”, a adăugat profesorul.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat date de la peste 133.000 de persoane cu o vârstă medie de 49 de ani. Datele au inclus informații detaliate privind sănătatea, intervievate pe o perioadă lungă de timp, inclusiv dietele participanților, și au fost actualizate la fiecare doi până la patru ani.
Mai mult de 11.000 de participanți la studiu au fost diagnosticați cu demență într-un interval de 43 de ani.
„Există teorii cu privire la motivul pentru care carnea roșie ar putea reprezenta un risc deosebit pentru sănătatea cognitivă. Are o cantitate mare de grăsimi saturate și produce un compus organic legat de bolile cardiovasculare, iar cele două împreună pot afecta sistemul nervos, ceea ce agravează declinul cognitiv”, a declarat dr. Song.
Carnea roșie procesată are, de asemenea, niveluri mai ridicate de substanțe precum nitriții, compușii N-nitroso și sodiul, care prezintă riscuri suplimentare pentru declinul cognitiv, a declarat autorul principal al studiului, Yuhan Li, asistent de cercetare în cadrul Channing Division of Network Medicine de la Brigham and Women’s Hospital din Boston.
Nitriții sunt ingrediente adesea utilizate în prepararea cărnii și au fost asociate cu probleme de sănătate, iar compușii N-nitroso se găsesc, de asemenea, în carnea conservată și au fost asociați cu cancerul.
Limitarea cantității de carne roșie
Înlocuirea cărnii roșii cu surse de proteine vegetale, cum ar fi nucile și leguminoasele a fost asociată cu un risc cu 19% mai mic de demență și cu 1,37 ani mai puțin de îmbătrânire cognitivă, potrivit studiului.
Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomandă „limitarea consumului de carne roșie la trei porții pe săptămână și consumul redus sau chiar inexistent de carne roșie procesată”.
Sardinele din conservă sunt bune pentru sănătate?
Suntem tot mai precauți atunci când vine vorba despre consumul de mâncare conservată sau ambalată. Este cazul să ne facem griji și în privința sardinelor?
Peștele conservat poate conține mercur, dar sardinele sunt printre peștii care prezintă cel mai mic risc în această privinţă, scrie clicksanatate.ro.
Ei bine, răspunsul este că sardinele la conservă sunt o alegere sănătoasă și plină de beneficii pentru organismul tău. Iată tot ce trebuie să știi despre beneficiile pe care le oferă!
Protecţie pentru inimă
Consumul de sardine la conservă îți poate proteja inima datorită conținutului ridicat de Omega-3. Aceste grăsimi sănătoase pot reduce inflamațiile, îmbunătăți fluxul sanguin și diminua riscul de boli cardiovasculare. Mai mult decât atât, sardinele conțin calciu, magneziu și zinc, care lucrează împreună pentru a-ți menține sistemul cardiovascular în formă.
Ajutor în prevenirea diabetului de tip 2
Dacă ești preocupat de riscul de diabet, sardinele pot fi un aliat neașteptat. Studiile au arătat că persoanele care consumă sardine de două ori pe săptămână au un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2. Acestea pot crește nivelul colesterolului „bun” (HDL) și pot scădea tensiunea arterială și nivelul trigliceridelor.
Oase puternice
Sardinele sunt o sursă excelentă de calciu și vitamina D, esențiale pentru sănătatea oaselor. Dacă le consumi împreună cu oasele mici din conservă, vei beneficia de un plus de nutrienți care îți pot întări sistemul osos și te pot ajuta să previi fracturile.
Beneficii pentru creier
Omega-3 din sardine contribuie la sănătatea creierului, îmbunătățind funcțiile cognitive și prevenind declinul mental. Indiferent de vârstă, sardinele pot avea un impact pozitiv asupra atenției, memoriei și procesării vizuale.
Ce conțin sardinele?
O cutie de 75 de grame de sardine îți oferă:
160 de calorii
18 grame de proteine
Calciu: 286 mg
Vitamina D: 3,6 mcg
Omega-3: Peste 700 mg (DHA și EPA)
Sunt bogate în vitamine, minerale și grăsimi sănătoase, fiind o alegere perfectă pentru o alimentație echilibrată.
Există și riscuri
Deși sardinele sunt extrem de sănătoase, există câteva aspecte de care trebuie să ții cont.
Unele conserve pot conține multă sare. Alege variantele cu conținut redus de sodiu dacă ai tensiune arterială ridicată.
Sardinele sunt bogate în purine, ceea ce poate declanșa atacuri de gută la persoanele predispuse.
Deși sardinele au un conținut scăzut de mercur, e bine să le consumi cu moderație, mai ales dacă le mănânci mai des de patru ori pe săptămână.
Când mergi la cumpărături, caută conserve care sunt ambalate în apă sau în ulei de măsline de calitate. Citirea etichetei este importantă pentru a alege o opțiune cu mai puțin sodiu.
