Ce se întâmplă dacă mănânci pepenele roșu cu tot cu semințe

14/08/2024

Pepenele roșu este o gustare populară și răcoritoare în timpul verii, apreciat pentru gustul său dulce și conținutul ridicat de apă.

Consumul acestui fruct aduce numeroase beneficii pentru sănătate datorită vitaminelor, mineralelor și antioxidanților pe care îi conține.

Ce se întâmplă dacă le consumăm?

Multe persoane preferă să mănâne pepene roșu cu tot cu semințe. Conform specialiștilor, nu este nimic greșit în această alegere.

Puțini știu este că ingestia semințelor poate avea un efect neașteptat asupra organismului, influențând sănătatea în moduri surprinzătoare.

Ei bine, sunt câteva aspecte la care trebuie să te uiți atent atunci când alegi un pepene. Pentru a alege un pepene roșu copt perfect trebuie să te uiți la culoare, dimensiune și greutate.

Iată ce beneficii și proprietăți are acest fruct și care sunt efectele consumului pepenelui cu tot cu semințe:

Pepenele roșu, cunoscut și sub numele de lubeniță, este un fruct delicios și răcoritor, iar beneficiile sale pentru sănătate sunt la fel de impresionante. Mai mult decât atât, pepenele roșu este un aliment recomandat în curele de detoxifiere.

Iată câteva dintre cele mai cunoscute beneficii ale consumului de pepene roșu, susținute de specialișt:

· Hidratare și conținut scăzut de calorii: Pepenele roșu este compus în mare parte din apă (aproximativ 92%), ceea ce îl face ideal pentru hidratare, mai ales în zilele calde de vară. De asemenea, are un conținut scăzut de calorii, fiind perfect pentru cei care doresc să mențină sau să piardă în greutate.

· Bogăție de antioxidanți: Acest fruct este o sursă excelentă de antioxidanți, în special licopen, care este prezent în cantități mai mari decât în roșii. Licopenul ajută la combaterea radicalilor liberi și întărește sistemul imunitar.

· Îmbunătățirea sănătății cardiovasculare: Consumul de pepene roșu poate contribui la sănătatea inimii datorită conținutului său de citrulină, un aminoacid care ajută la relaxarea și dilatarea vaselor de sânge, reducând astfel tensiunea arterială.

· Beneficii pentru piele și păr: Vitamina A din pepenele roșu este esențială pentru producția de sebum, care menține părul hidratat. De asemenea, vitamina C ajută la sinteza colagenului, esențial pentru pielea sănătoasă și elastică.

· Proprietăți antiinflamatorii: Pepenele roșu conține colină, un nutrient care ajută la reducerea inflamațiilor cronice și poate ameliora durerile provocate de osteoartrită.

· Prevenirea anumitor tipuri de cancer: Datorită conținutului său ridicat de antioxidanți și vitamine, pepenele roșu poate juca un rol în prevenirea unor forme de cancer, cum ar fi cel de sân, colorectal și de prostată.

· Susținerea funcțiilor cognitive: Colina din pepenele roșu este implicată în procesele cognitive și poate ajuta la îmbunătățirea memoriei și a funcțiilor cerebrale.

· Detoxifiere naturală: Conținutul ridicat de apă și proprietățile diuretice ale pepenelui roșu ajută la eliminarea toxinelor din organism și la prevenirea formării pietrelor la rinichi.

Ce proprietăți au semințele pepenelui roșu

Semințele pepenelui roșu, adesea ignorate și aruncate, sunt de fapt o sursă valoroasă de nutrienți și oferă numeroase beneficii pentru sănătate. Aceste semințe mici, negre sau albe, sunt pline de proteine, vitamine, minerale și antioxidanți, care contribuie la bunăstarea generală a organismului. În ciuda dimensiunii lor reduse, semințele de pepene roșu sunt adevărate comori nutriționale.

În primul rând, semințele de pepene roșu sunt o sursă excelentă de proteine. O cană de semințe de pepene roșu poate furniza aproximativ 10 grame de proteine, ceea ce le face o opțiune excelentă pentru cei care doresc să-și îmbunătățească aportul proteic fără a consuma carne sau produse lactate1. Proteinele sunt esențiale pentru repararea și creșterea țesuturilor, producerea de enzime și hormoni, și pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos. În plus, semințele conțin toți aminoacizii esențiali, inclusiv arginina, care este cunoscută pentru capacitatea sa de a îmbunătăți circulația sângelui și de a reduce tensiunea arterială.

Pe lângă proteine, semințele de pepene roșu sunt bogate în vitamine și minerale esențiale. Acestea includ magneziu, fier, zinc, cupru, potasiu și vitamine din complexul B, cum ar fi niacina, acidul folic și tiamina. Magneziul este crucial pentru funcționarea corectă a mușchilor și nervilor, reglarea nivelului de zahăr din sânge și menținerea unei tensiuni arteriale normale. Fierul este esențial pentru producerea de hemoglobină, care transportă oxigenul în sânge, în timp ce zincul joacă un rol important în funcția imunitară și în vindecarea rănilor.

Un alt beneficiu notabil al semințelor de pepene roșu este conținutul lor ridicat de antioxidanți. Antioxidanții ajută la combaterea radicalilor liberi din organism, care pot provoca stres oxidativ și pot duce la boli cronice, cum ar fi bolile de inimă și cancerul. Semințele de pepene roșu conțin antioxidanți precum licopenul și vitamina E, care sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatorii și de protecție celulară.

Consumul de semințe de pepene roșu poate avea, de asemenea, beneficii pentru sănătatea pielii și a părului. Uleiul extras din semințele de pepene roșu este bogat în acizi grași esențiali, cum ar fi acidul linoleic, care ajută la menținerea hidratării pielii și la prevenirea uscării acesteia. De asemenea, uleiul de semințe de pepene roșu este utilizat în produse cosmetice pentru a îmbunătăți elasticitatea pielii și pentru a reduce apariția ridurilor. În plus, vitamina E din semințe ajută la protejarea pielii împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi și la promovarea unui ten sănătos și strălucitor.

Efecte ale consumului de pepene cu tot cu semințe

Consumul de pepene roșu împreună cu semințele sale poate aduce numeroase beneficii pentru sănătate, datorită combinației unice de nutrienți pe care o oferă. Atât pulpa, cât și semințele pepenelui roșu sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți, care contribuie la bunăstarea generală a organismului.

Pepenele roșu este compus în mare parte din apă, ceea ce îl face un aliment excelent pentru hidratare. Consumul acestuia împreună cu semințele sale poate ajuta la menținerea unui nivel optim de hidratare, esențial pentru funcționarea corectă a organelor și pentru eliminarea toxinelor din organism. Semințele de pepene roșu au, de asemenea, proprietăți diuretice, care pot contribui la prevenirea formării pietrelor la rinichi și la susținerea sănătății tractului urinar.

De asemenea, semințele de pepene roșu sunt o sursă excelentă de proteine, furnizând toți aminoacizii esențiali necesari pentru repararea și creșterea țesuturilor. Proteinele sunt esențiale pentru producerea de enzime și hormoni, precum și pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos. Arginina, un aminoacid prezent în semințele de pepene roșu, ajută la îmbunătățirea circulației sângelui și la reducerea tensiunii arteriale.

În același timp, consumul de pepene roșu cu tot cu semințe poate contribui la sănătatea cardiovasculară datorită conținutului său de citrulină și licopen. Citrulina ajută la relaxarea și dilatarea vaselor de sânge, reducând astfel tensiunea arterială și îmbunătățind fluxul sanguin. Licopenul, un antioxidant puternic, ajută la reducerea inflamațiilor și la protejarea celulelor împotriva daunelor oxidative, reducând riscul de boli de inimă.

Semințele de pepene roșu sunt bogate în acizi grași esențiali, cum ar fi acidul linoleic, care ajută la menținerea hidratării pielii și la prevenirea uscării acesteia. Uleiul extras din semințele de pepene roșu este utilizat în produse cosmetice pentru a îmbunătăți elasticitatea pielii și pentru a reduce apariția ridurilor. Vitamina E din semințe ajută la protejarea pielii împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi și la promovarea unui ten sănătos și strălucitor.

Delicii de post pe care pe poți savura fără grija cântarului

Aceste rețete rapide sunt perfecte pentru zilele de post sau pentru cei care vor să se bucure de o gustare sănătoasă și ușor de preparat. Budinca de chia se prepară la rece și are un gust incredibil de bun. În plus, semințele de chiar te vor ajuta să ai o digestie rapidă, scrie evz.ro.

Budincă de chia cu lapte de migdale și fructe

Acest desert este ideal pentru persoanele care țin dietă.

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

3 linguri de semințe de chia
200 ml lapte de migdale (sau orice alt lapte vegetal)
1 lingură de miere sau sirop de agave
fructe proaspete (banane, fructe de pădure, kiwi)

Pentru a prepara budinca de chia, începe prin a amesteca semințele de chia cu laptele de migdale și mierea (sau siropul de agave). Lasă compoziția să stea câteva minute, amestecând din când în când, până când semințele de chia absorb lichidul. După ce ai obținut textura dorită, adaugă fructele tăiate și servește imediat.

Banana înghețată cu ciocolată și nuci

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

2 banane coapte
50 g ciocolată neagră (de post)
1 lingură de nuci tocate/bomboane

Pentru a prepara acest desert simplu, taie bananele în felii groase și așază-le pe o farfurie plată. Topește ciocolata la bain-marie și toarnă compoziția lichidă obținută peste feliile de banană. Presară nucile tocate deasupra și pune desertul la congelator pentru 10-15 minute.

Desert cu avocado, cacao și sirop de agave

Deși majoritatea persoanelor folosesc avocado în salate sau preparate sărate, acesta poate sta la baza unui desert fabulos.

Ingredientele necesare:

1 avocado
2 linguri de cacao pudră
1 lingură de sirop de agave
1/2 linguriță de esență de vanilie (opțional)

Scoate miezul de avocado și pune-l într-un blender. Adaugă cacao, siropul de agave și esența de vanilie, apoi amestecă bine până obții o pastă fină și cremoasă. Pune mousse-ul în pahare și lasă-l la frigider pentru 10-15 minute înainte de servire. Poți decora cu fructe proaspete sau fulgi de cocos pentru un plus de savoare.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

Varza murată
Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
Gogoșarii murați
Chefir
Sana
Iaurt
Brânza proaspătă
Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

leguminoasele
ovăzul
bananele
merele
fructele de pădure
anghinarea
sparanghelul
usturoiul
prazul
ceapa
leușteanul
cacaua
algele
rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).