Ceapa verde, leguma care alungă microbii și mănâncă zahărul din organism

Consumată crudă sau gătită în supe şi tocăniţe, ceapa verde este un aliment perfect pentru întărirea imunităţii. Astfel, o cură cu ceapă verde are efect diuretic, depurativ, antialergic şi are capacitatea de a regla activitatea endocrină a organismului.

separator
„Ceapa este un aliment foarte bogat în vitamina C, fibre, acid folic, vitamina B6 şi magneziu şi este săracă în grăsimi saturate, sodiu şi colesterol. Astfel, ceapa are valori nutritive perfecte pentru a scăpa de grăsimea în exces şi de colesterol şi în acelaşi timp vă ajută să aveţi o sănătate de fier. Ceapa mai are în compoziţie şi carbohidraţi, dar şi importante cantităţi de potasiu, calciu, fosfor, zinc, iod, cupru, vitamina A, E, C, complexul de vitamina B, precum şi substanţe cu proprietăţi antiseptice.”, spune medicul din România, Deniza Zaharia.

De asemenea, doctorița spune că, ceapa verde reglează glicemia şi este recomandă diabeticilor în cure de lungă durată. Se mai poate spune că reglează eficient activitatea renală, mai ales dacă este asociată cu un consum mare de lichide. Ceapa verde este ideală şi pentru cei care au afecţiuni dermatologice, ca urmare a efectului detoxifiant puternic adus de cantitatea mare de sulf.

„Ceapa este şi un diuretic ce favorizează eliminarea sodiului din organism şi are şi proprietatea de a calma tusea şi de a desfunda căile respiratorii. De asemenea, este bine cunoscut faptul că ceapa este un somnifer natural foarte bun, fără efecte secundare, care nu dă dependenţă de niciun fel, explică specialistul. Ceapa este considerată a fi cel mai puternic detoxifiant natural, deoarece curăţă organismul de toxinele din corp. Pentru a-şi păstra proprietăţile minunate pe care le-a primit de la natură, ceapa trebuie consumată în stare crudă, fie că vorbim de ceapă roşie, de ceapă albă sau de ceapă galbenă, sau chiar de ceapă verde”, a mai menționat dr. Deniza Zaharia.
Iată care sunt cinci beneficii ale acestei legume minune:

Întăreşte sistemul imunitar: Conţine mulţi compuşi cu rol antioxidant, precum carotenii, vitaminele A, E, C şi antioxidantii quercetina, zeaxanthina, care cresc rezistenţa organismului în faţa microbilor, dar şi a radicalilor liberi, acei produşi toxici exogeni sau proveniţi din metabolism.

Antiinflamator: Quercetina, un antioxidant regăsit în ceapa verde, are proprietăţi antiinflamatorii şi antihistaminice. Aceasta face ca ceapa verde să fie benefică în  alergii.

Scade colesterolul: Consumul de ceapă verde duce la creşterea colesterolului bun, cu efect antiaterosclerotic. Compuşii cu sulf se transformă în alicina, o substanţă care inhibă enzima hepatică necesară pentru sinteza de colesterol.

Scade glicemia: Dacă glicemia ta a atins cote mult prea mari, atunci ar fi bine să consumi zilnic ceapă verde, în paralel cu tratamentul medicamentos. Ceapa verde este un aliment puternic hipoglicemic, are proprietăţi diuretice şi reglatoare endocrine.

Medicament natural: Bogată în vitamine şi minerale, tonifiantă şi gustoasă în acelaşi timp, ceapa verde creşte rezistenţa organismului la efort fizic şi intelectual, mult mai bine decât o ceaşcă de cafea.

Sursa

Cea mai bună metodă de a pierde în greutate

Profesioniștii din domeniul medical, cercetătorii și oamenii obișnuiți au lăudat medicamente precum Ozempic și Wegovy pentru beneficiile lor. Printre acestea se numără sprijinul oferit în gestionarea zahărului din sânge și pierderea în greutate. Dar aceste medicamente sunt doar un pas. O dietă bazată pe fibre te poate ajuta să-ți atingi obiectivele de sănătate, scrie evz.ro.

Într-adevăr, medicamentele au fost supuse unor studii clinice. Acestea au indicat că sunt incredibil de eficiente, ajutând oamenii să piardă în medie 15% din greutatea lor corporală. Cu toate acestea, experții și cercetătorii sugerează că aceste medicamente sunt mai eficiente atunci când sunt combinate cu modificări ale stilului de viață. Cel mai important lucru este dieta. Rezultatele unui studiu recent din Journal of Nutrition evidențiază rolul dietei în pierderea în greutate. Mai exact, poți slăbi mai ușor consumând un tip specific de fibre numit beta-glucan.

Dietă bazată pe fibre

Cercetătorii au descoperit că suplimentele de beta-glucan au fost singurele fibre testate care au redus conținutul de grăsime și greutatea corporală la șoareci în 18 săptămâni. Un dietetician spune că studiul servește ca o demonstrația. Se demonstrează că nimic nu te va ajuta să slăbești fără efort- nici măcar medicamente anti-obezitate.

„Aportul de fibre influențează microbiota intestinală, care ajută sănătatea metabolică. Este important să ne concentrăm pe dietă, exerciții fizice și abordări farmaceutice pentru a rezolva obezitatea în mod sigur și eficient”, spune Dr. Chris Moh. Acesta este consilier de fitness și nutriție la Fortune Recomands Health.

Cu toate acestea, se pare că ar putea exista multe beneficii în ceea ce privește consumul de fibre. Acest tip de dietă a devenit foarte populară pe rețelele sociale datorită impactului bun asupra sănătății intestinale. Vestea bună? Fibrele beta-glucan se află într-un aliment preferat pentru micul dejun. În cadrul studiului, experții au evidențiat modalități de a obține fibre beta-glucan. Acestea ar putea avea unele beneficii de pierdere în greutate similare cu cele ale Ozempic.

Tipuri de fibre și beneficiile lor

Există mai multe tipuri de fibre. Să începem cu cele solubile în apă. Fibrele beta-glucan sunt solubile în apă. „Fibrele solubile în apă se dizolvă pentru a forma o substanță asemănătoare gelului. Ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge și promovează un intestin sănătos”, spune Michelle Routhenstein, dietetician. Tipurile de fibre solubile studiate sunt:

  • Beta-glucan. (Ovăz, orz, orez, ciuperci și alge marine)
  • Pectină (Portocale, lămâi, lime, grapefruit, fasole și roșii)
  • Dextrină de grâu (Adăugată la alimentele procesate, cum ar fi supele și sosurile, pentru a le îngroșa și a crește conținutul de fibre)

Fibrele care sunt mai puțin solubile sau insolubile nu sunt la fel de ușor de digerat. Ele se atașează de alte materiale din stomac și ies mai greu din organism. Asta nu înseamnă că sunt „rele”, totuși. Să luăm de exemplu fibrele de amidon.  „Rezistă digestiei în intestinul subțire și fermentează în intestinul gros, producând acizi grași”, spune Dr. Mohr. Routhenstein spune că leguminoasele și cerealele integrale au fibre de amidon. Fibra de celuloză este o altă fibră insolubilă inclusă în cercetare. Dr. Mohr spune că se găsește în fructe, legume, nuci și cereale integrale.

Fibre și pierderea în greutate

Dr. Mohr explică faptul că cercetătorii au hrănit șoarecii cu diete bogate în grăsimi cu diverse fibre pe bază de plante:

  • Beta-glucan
  • Pectină
  • Dextrină de grâu
  • Amidon
  • Celuloză

Experimentul a durat 18 săptămâni, iar Dr. Mohr spune că cercetătorii au măsurat:

  • Greutatea corporală
  • Adipozitatea (grăsimea)
  • Cheltuielile energetice
  • Toleranța la glucoză
  • Modificări ale microbiotei intestinale

Cum au afectat diferitele tipuri de fibre organismul

Lena Bakovic, nutriționist, spune că rezultatele sugerează că beta-glucanul ar putea ajuta la gestionarea greutății și la controlul glicemiei. „S-a constatat că scade procentul de grăsime și greutatea corporală la șoareci. Rezultatele au fost comparate cu alte tipuri de fibre, care nu au produs efecte similare. Beta-glucanul, în comparație cu alte fibre, este ușor utilizat sau fermentat de bacteriile din intestinul nostru, crescând concentrațiile de butirat. Butiratul crește atunci când bacteriile descompun fibrele”, spune Bakovic.

De ce beneficiile acestei fibre au fost comparate cu Ozempic? „Butiratul, pe cont propriu, crește eliberarea peptidei GLP-1, care promovează eliberarea insulinei și ajută la gestionarea greutății”, spune Bakovic.

Cu toate acestea, studiul a avut limitări, începând cu faptul că cercetătorii au folosit șoareci. „Studiile pe șoareci de multe ori nu se traduc perfect la rezultatele umane din cauza diferențelor în fiziologie și metabolism. Dietele umane sunt mai complexe, iar răspunsurile individuale la fibre pot varia foarte mult”, spune Routhenstein.

Totuși, Routhenstein spune că studiile pe șoareci pot oferi un punct de plecare. În timp ce rezultatele sunt promițătoare, sunt necesare studii pe oameni pentru a confirma dacă aceste constatări sunt aplicabile.

Consumul de fibre la micul dejun

Poți consuma la micul dejun un aliment delicios, care îți va oferi aportul de fibre de care ai nevoie.  „Ovăzul este o sursă excelentă de beta-glucan, care nu numai că ajută la reglarea colesterolului, dar ajută și la menținerea nivelului stabil de zahăr din sânge. Completați cu fructe de pădure proaspete, un strop de scorțișoară și o mână de nuci pentru un plus de proteine și grăsimi sănătoase”, sugerează Dr. Mohr.

Copiii nu au nevoie de dietă! Ce alimente trebuie să pui în pachețelul copilului pentru școală

Pâinea cu unt este potrivită pentru copii, mai ales că reîncepe școala. Acum este momentul perfect să reamintim și regulile alimentare pentru cei mici, scrie stirileprotv.ro.

În cazul copiilor avem o altfel de reprezentare a alimentelor, în alimentația de bază. Grăsimile sunt pe primul loc, ca și procent ocupă undeva la 35% din aportul caloric.

Nu trebuie să avem copii cu o alimentație dietetică. Este o regulă de bază sau un mint pe care trebuie să-l desființăm, inclusiv când vine vorba despre produse lactate, untul este cea mai bună grăsime din lapte, are vitamina A și D în mod natural, extrem de bine de folosit, eficientă. Sunt persoane care spun că laptele să fie degresat.

Sub nicio formă! Cele 3,5 procente din lapte sunt benefice pentru cei mici. Și când vorbim despre grăsimi, nu doar lactatele sunt importante, ci grăsimile de origine naturală, cum ar fi peștele. Ar trebui să mâncăm pește de două ori pe săptămână. Carnea de porc ar trebui și la bebelușii mai mici introdusă în diversificarea alimentației înainte de carnea de vită.

Este o carne foarte prietenoasă și face chimie bună cu organismul nostru. Suntem compatibili cu porcul și trebuie să o recunoaștem. Nu este crescut intensiv spre deosebire de pui și nu are acei acizi grași din carnea de vită.

La școală, cel mai comod și mai echilibrat este sandwich-ul. Un sandwich luat de acasă este mai bun decât orice produs ambalat. Fructele sunt desertul perfect echilibrat. Nu trebuie pusă la colț banana.

Este un fruct care este extrem de ușor de transportat și extrem de satisfăcător. Are minerale și are acest amidon care ține de foame copilului spre deosebire de fructoza multă din mere, struguri și prune.

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei.  Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al  Thomas Jefferson University’s Light Research Program. 

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În  jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive. 

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase. 

Sexul te face mai frumoasă: mit sau realitate?
Articolul anterior
Sfaturi prețioase pentru o viață împlinită
Articolul următor