Cum s-a schimbat corpul unui bărbat care a mâncat câte 30 de ouă pe zi timp de o lună

Un pasionat de fitness a dezvăluit cum s-a schimbat corpul său pe interior și pe exterior, după ce a urmat o dietă extremă, bazată pe consumul a 30 de ouă pe zi, pe care a ținut-o o lună întreagă, scrie digi-world.tv.

Pentru a testa afirmația unui culturist conform căreia această dietă ar putea fi la fel de eficientă pentru dezvoltarea masei musculare ca utilizarea riscantă a injecțiilor cu steroizi.

Pe lângă această rutină alimentară neobișnuită, care a inclus omlete din albușuri, smoothie-uri proteice și cine pe bază de orez și ou crud, Everett a urmat un regim strict de antrenament cu greutăți. Întregul său parcurs a fost documentat într-un videoclip pe YouTube, care a stârnit curiozitatea și dezbateri aprinse.

Înainte de a începe experimentul său inedit, Joseph Everett și-a măsurat greutatea inițială și performanțele la patru exerciții fizicr: ridicări cu haltere, îndreptări (deadlift), genuflexiuni și împins la piept (bench press).

Pentru a evalua impactul dietei asupra sănătății sale, și-a efectuat și analize de sânge atât înainte, cât și după cele 30 de zile, verificând nivelul de colesterol și producția de testosteron.

Rezultatele au fost impresionante. Everett a acumulat 6 kg de masă musculară, ajungând de la 78 kg la 84 kg. De asemenea, și-a îmbunătățit semnificativ forța fizică, reușind să ridice cu 20 kg mai mult decât la începutul experimentului.

Surprinzător, analizele de sânge nu au indicat o creștere semnificativă a colesterolului „rău” (LDL), ci, dimpotrivă, o creștere a colesterolului „bun” (HDL), responsabil pentru eliminarea grăsimilor nocive din sânge. Mai mult, s-a înregistrat o scădere a nivelului trigliceridelor.

Riscurile unei diete extreme pentru sănătate

Joseph Everett a început provocarea având deja o rutină de antrenamente cu greutăți pentru menținerea condiției fizice.

Pe lângă cele 30 de ouă consumate zilnic, și-a completat dieta cu o porție de orez, carne de vită, un iaurt mic, fructe, miere și, ocazional, un baton proteic, relatează Daily Mail. Astfel, aportul său caloric zilnic a variat între 3.300 și 3.700 de calorii, depășind cu mult recomandarea generală de 2.500 de calorii pentru bărbați.

Ouăle sunt recunoscute ca o sursă excelentă de proteine, esențiale pentru creșterea masei musculare. Acestea conțin, de asemenea, numeroase vitamine și minerale importante, precum calciu, fier, zinc și potasiu, benefice pentru sănătatea oaselor.

Everett a subliniat avantajele nutriționale ale dietei sale: „30 de ouă îmi oferă 190 de grame de proteine, întreaga cantitate zilnică recomandată de vitamina A, 120% din necesarul de vitamina D și o doză considerabilă de vitamine din complexul B, toate contribuind la dezvoltarea musculară”.

Cu toate acestea, a avertizat și asupra potențialelor riscuri: un consum atât de ridicat de ouă aduce și un aport uriaș de colesterol: 2.100% peste valoarea zilnică recomandată și 45 de grame de grăsimi saturate.

Schimbări petrecute după dieta cu 30 de ouă pe zi

Joseph Everett a susținut că organismul său transformă grăsimile din ouă în testosteron, hormon care, împreună cu exercițiile de forță, stimulează creșterea masei musculare.

După aproximativ nouă zile de dietă, a observat schimbări evidente în comportamentul său, pe care le-a pus pe seama creșterii nivelului de testosteron.

„Am realizat că mă simțeam incredibil de bine. Eram mai concentrat, aveam multă energie atât în sala de sport, cât și în afara ei, libidoul meu era mai ridicat, iar în general mă simțeam mai motivat și mai lipsit de inhibiții”, a spus el.

Cu toate acestea, rezultatele finale ale analizelor de sânge au arătat că nivelul său de testosteron a rămas neschimbat.

„Starea mea de spirit, concentrarea, energia și libidoul îmi dădeau impresia că am un nivel mai ridicat de testosteron, dar, aparent, nu era cazul”, a spus Everett.

Joseph Everett a descoperit că dieta sa de 30 de ouă pe zi i-a adus beneficii surprinzătoare, dar și câteva efecte secundare neplăcute. Pe lângă creșterea masei musculare și îmbunătățirea performanței fizice, analizele de sânge au arătat o creștere a colesterolului „bun”.

În primele zile, Everett a găsit provocarea relativ ușoară. „Primele zile nu au fost deloc dificile pentru mine… Consumul de 3.500 de calorii pe zi nu era exagerat, mai ales că făceam antrenamente intense care îmi stimulau apetitul”, a explicat el.

Însă, în ziua 20, după șase zile consecutive în care a consumat ouă crude, a început să resimtă probleme digestive. „Am petrecut peste o oră în baie, eram constipat și aveam crampe abdominale dureroase”, a povestit el. Problema s-a rezolvat rapid după ce a reînceput să gătească albușurile.

Ce spun specialiștii

Mult timp, medicii au recomandat limitarea consumului de ouă la trei-patru pe săptămână, din cauza temerilor legate de colesterolul ridicat și riscul de boli cardiovasculare. Însă studii recente sugerează că un consum moderat, un ou pe zi, nu crește riscul de afecțiuni cardiace, dacă este inclus într-o dietă echilibrată.

Experții susțin acum că nu există un număr maxim de ouă recomandat zilnic, însă modul de preparare este esențial. Spre exemplu, ouăle fierte sunt mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei sau unt, care au un conținut ridicat de grăsimi.

Delicii de post pe care pe poți savura fără grija cântarului

Aceste rețete rapide sunt perfecte pentru zilele de post sau pentru cei care vor să se bucure de o gustare sănătoasă și ușor de preparat. Budinca de chia se prepară la rece și are un gust incredibil de bun. În plus, semințele de chiar te vor ajuta să ai o digestie rapidă, scrie evz.ro

Budincă de chia cu lapte de migdale și fructe

Acest desert este ideal pentru persoanele care țin dietă. 

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

  • 3 linguri de semințe de chia
  • 200 ml lapte de migdale (sau orice alt lapte vegetal)
  •  1 lingură de miere sau sirop de agave
  • fructe proaspete (banane, fructe de pădure, kiwi)

Pentru a prepara budinca de chia, începe prin a amesteca semințele de chia cu laptele de migdale și mierea (sau siropul de agave). Lasă compoziția să stea câteva minute, amestecând din când în când, până când semințele de chia absorb lichidul. După ce ai obținut textura dorită, adaugă fructele tăiate și servește imediat.

Banana înghețată cu ciocolată și nuci

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

  • 2 banane coapte
  • 50 g ciocolată neagră (de post)
  •  1 lingură de nuci tocate/bomboane 

Pentru a prepara acest desert simplu, taie bananele în felii groase și așază-le pe o farfurie plată. Topește ciocolata la bain-marie și toarnă compoziția lichidă obținută peste feliile de banană. Presară nucile tocate deasupra și pune desertul la congelator pentru 10-15 minute.

Desert cu avocado, cacao și sirop de agave

Deși majoritatea persoanelor folosesc avocado în salate sau preparate sărate, acesta poate sta la baza unui desert fabulos.

Ingredientele necesare:

  •  1 avocado
  •  2 linguri de cacao pudră
  • 1 lingură de sirop de agave
  • 1/2 linguriță de esență de vanilie (opțional)

Scoate miezul de avocado și pune-l într-un blender. Adaugă cacao, siropul de agave și esența de vanilie, apoi amestecă bine până obții o pastă fină și cremoasă. Pune mousse-ul în pahare și lasă-l la frigider pentru 10-15 minute înainte de servire. Poți decora cu fructe proaspete sau fulgi de cocos pentru un plus de savoare.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).

Ministerul Afacerilor Externe: Niciun soldat străin nu are dreptul să se afle în țara noastră
Articolul anterior
Când expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice
Articolul următor
Close menu