Gust mai bun, Planeta mai curată cu Delimano Green Planet!

Postul prelungit, adică perioadele în care o persoană alege să nu consume deloc alimente, doar apă, a devenit un subiect tot mai discutat, atât în cercurile științifice, cât și în spațiul public. Dar ce se întâmplă cu adevărat în organismul uman dacă nu mănânci nimic timp de 72 de ore?

Răspunsul este complex. Corpul uman are mecanisme remarcabile de adaptare la lipsa hranei, dar efectele variază în funcție de starea de sănătate, vârstă și motivația din spatele postului (religioasă, terapeutică sau accidentală), scrie digi-world.tv.

Postul de 72 de ore activează mecanisme fiziologice sofisticate, de supraviețuire, care pot avea unele beneficii, dar și riscuri. Nu este o metodă universal valabilă pentru detoxifiere, vindecare sau pierdere în greutate și nu ar trebui abordată ca un experiment personal fără o minimă informare și precauție.

Iată, pas cu pas, ce se petrece în corp în cele trei zile fără mâncare. În astfel de cazuri, hidratarea este cea mai importantă.

Primele 24 de ore fără mâncare: consumul rezervelor imediate

În primele ore după ultima masă, organismul continuă să funcționeze normal, alimentându-se cu glucoza din sânge și din ficat (sub formă de glicogen). Aceste rezerve sunt suficiente pentru aproximativ 24 de ore. În acest timp, poți resimți foame, ușoară oboseală sau iritabilitate, dar corpul are încă suficient combustibil.

După ce glicogenul se epuizează, organismul trebuie să își găsească alte surse de energie.

Ziua a doua fără mâncare: tranziția la cetoză

Între 24 și 48 de ore, ficatul începe să descompună grăsimea corporală pentru a produce corpi cetonici, un tip de „combustibil” pentru creier și mușchi. Acest proces se numește cetoză și este unul dintre motivele pentru care unele regimuri sunt eficiente în pierderea în greutate.

În această fază, nivelul insulinei scade, ceea ce poate avea beneficii pentru sensibilitatea la insulină și reglarea glicemiei. Totuși, pot apărea și efecte secundare: dureri de cap, amețeli, scădere a tensiunii arteriale sau senzația de slăbiciune generalizată.

Ziua a treia fără alimente: adaptarea metabolică

După 72 de ore fără hrană, corpul este complet adaptat la postul alimentar. Consumul energetic este redus, metabolismul încetinește, iar creierul folosește în proporție majoritară corpi cetonici în locul glucozei. Corpul încearcă să conserve proteinele și masa musculară, dar încep totuși să apară pierderi de masă musculară.

Interesant este că în acest stadiu pot apărea stări de claritate mentală, calm și concentrare, efecte care au fost asociate cu postul terapeutic sau religios în multe culturi.

Este periculos postul de 72 de ore?

Pentru o persoană sănătoasă, bine hidratată, un post de 72 de ore nu este considerat periculos, deși nu este recomandat să fie practicat frecvent fără supraveghere medicală. În schimb, pentru persoanele cu diabet, afecțiuni cardiovasculare, tulburări de alimentație sau care urmează tratamente medicamentoase, postul poate fi riscant și trebuie evitat sau discutat cu un specialist.

Beneficii posibile, dar și riscuri

Unele studii preliminare indică faptul că postul prelungit poate declanșa autofagia, un proces celular prin care corpul „curăță” celulele afectate sau inutile, ceea ce ar putea avea efecte pozitive asupra longevității, imunității sau prevenirii unor boli degenerative.

Pe de altă parte, lipsa prelungită a nutrienților poate duce la dezechilibre electrolitice, pierderi musculare sau chiar tulburări ale ritmului cardiac, dacă nu este gestionată corect.

Aceste rețete rapide sunt perfecte pentru zilele de post sau pentru cei care vor să se bucure de o gustare sănătoasă și ușor de preparat. Budinca de chia se prepară la rece și are un gust incredibil de bun. În plus, semințele de chiar te vor ajuta să ai o digestie rapidă, scrie evz.ro. 

Budincă de chia cu lapte de migdale și fructe

Acest desert este ideal pentru persoanele care țin dietă. 

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

• 3 linguri de semințe de chia
• 200 ml lapte de migdale (sau orice alt lapte vegetal)
•  1 lingură de miere sau sirop de agave
• fructe proaspete (banane, fructe de pădure, kiwi)

Pentru a prepara budinca de chia, începe prin a amesteca semințele de chia cu laptele de migdale și mierea (sau siropul de agave). Lasă compoziția să stea câteva minute, amestecând din când în când, până când semințele de chia absorb lichidul. După ce ai obținut textura dorită, adaugă fructele tăiate și servește imediat.

Banana înghețată cu ciocolată și nuci

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

• 2 banane coapte
• 50 g ciocolată neagră (de post)
•  1 lingură de nuci tocate/bomboane 

Pentru a prepara acest desert simplu, taie bananele în felii groase și așază-le pe o farfurie plată. Topește ciocolata la bain-marie și toarnă compoziția lichidă obținută peste feliile de banană. Presară nucile tocate deasupra și pune desertul la congelator pentru 10-15 minute.

Desert cu avocado, cacao și sirop de agave

Deși majoritatea persoanelor folosesc avocado în salate sau preparate sărate, acesta poate sta la baza unui desert fabulos.

Ingredientele necesare:

•  1 avocado
•  2 linguri de cacao pudră
• 1 lingură de sirop de agave
• 1/2 linguriță de esență de vanilie (opțional)

Scoate miezul de avocado și pune-l într-un blender. Adaugă cacao, siropul de agave și esența de vanilie, apoi amestecă bine până obții o pastă fină și cremoasă. Pune mousse-ul în pahare și lasă-l la frigider pentru 10-15 minute înainte de servire. Poți decora cu fructe proaspete sau fulgi de cocos pentru un plus de savoare.

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

• Varza murată
• Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
• Gogoșarii murați
• Chefir
• Sana
• Iaurt
• Brânza proaspătă
• Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

• leguminoasele
• ovăzul
• bananele
• merele
• fructele de pădure
• anghinarea
• sparanghelul
• usturoiul
• prazul
• ceapa
• leușteanul
• cacaua
• algele
• rădăcina de cicoare