Ingredientul care e sursa obezității. Alimente în care se găsește

13/03/2024

Ingredientul despre care cercetătorii spun că e sursa obezității. Un studiu recent sugerează că fructoza, un tip de zahăr simplu prezent în numeroase alimente, ar putea fi un factor cheie în această creștere alarmantă a obezității. Autorii studiului propun că fructoza afectează metabolismul celular, crescând senzația de foame și determinând pofta pentru alimente bogate în energie, precum grăsimile și carbohidrații, ceea ce conduce la creșterea în greutate.

Obezitatea este asociată cu o serie de afecțiuni de sănătate și evenimente negative, cum ar fi apneea de somn, bolile de inimă, diabetul de tip 2 și accidentul vascular cerebral. De asemenea, crește riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer și este asociată cu probleme digestive, de piele, fertilitate și sănătate mentală. Obezitatea este o problemă globală în continuă creștere, iar originea ei poate fi multifactorială.

Ingredientul care e sursa obezității

Un nou studiu realizat la Școala de Medicină Anschutz de la Universitatea Colorado propune că fructoza ar putea fi factorul principal din spatele acestei creșteri alarmante a obezității. Teoria, denumită „ipoteza supraviețuirii fructozei”, se bazează pe cercetări anterioare care evidențiază efectele fructozei asupra celulelor și sugerează că consumul crescut de fructoză ar putea fi responsabil pentru tendințele actuale de creștere în greutate.

Studiul indică faptul că această „ipoteză a supraviețuirii fructozei” ar putea oferi cea mai precisă explicație pentru creșterea globală a cazurilor de obezitate. Alte ipoteze, cum ar fi teoria echilibrului energetic, modelul carbohidrați-insulină, teoria efectului de pârghie proteică și ipoteza uleiului de semințe, sunt, de asemenea, luate în considerare, însă cercetările recente sugerează că fructoza ar putea juca un rol determinant în această problemă de sănătate publică.

Cum declanșează fructoza obezitatea

Modul în care fructoza contribuie la obezitate poate fi explicat prin modul în care este metabolizată în organism. Atunci când consumăm alimente, majoritatea energiei din acestea este transformată într-o moleculă numită ATP, care furnizează energie celulelor pentru diverse funcții. Dacă consumăm alimente care conțin fructoză, aceasta este inițial transformată în ATP pentru a susține funcțiile organismului.

Cu toate acestea, o cantitate excesivă de fructoză poate suprima activitatea mitocondriilor, care sunt structurile celulare responsabile pentru producerea de ATP. Acest lucru poate duce la o scădere a nivelului de ATP, semnalând organismului o posibilă lipsă de energie. În răspuns, organismul declanșează anumite reacții fiziologice, cum ar fi creșterea senzației de foame, sete, creșterea aportului de energie, rezistența la insulină, creșterea absorbției alimentelor și reducerea metabolismului în repaus.

În cazul în care alimentația este bogată în fructoză, aceste modificări pot conduce la acumularea de greutate. Astfel, consumul excesiv de fructoză poate contribui la dezvoltarea obezității prin intermediul unor mecanisme metabolice complexe care afectează reglarea greutății corporale.

Ce alimente conțin fructoză

Fructoza, zahărul care se găsește în mod natural în fructe și legume, nu este asociată cu obezitatea sau creșterea în greutate la om. Fructele întregi conțin fibre dietetice, compuși bioactivi și nutrienți esențiali care contracarează efectele fructozei asupra sațietății și sensibilității la insulină. Fructele întregi pot fi savurate în continuare ca parte a unei diete sănătoase și echilibrate pentru gestionarea greutății.

Problema apare atunci când fructele sunt procesate sau când fructoza este adăugată în alimente, adesea sub formă de sirop de porumb cu un conținut ridicat de fructoză (HFCS). HFCS este un îndulcitor produs ieftin din amidon de porumb și se găsește în majoritatea alimentelor procesate, în special în cele ultraprocesate. Este prezent, de asemenea, în alimente sărate precum pâinea, supele la conservă, mâncărurile preambalate, cerealele și alimentele de tip fast-food.

Kelsey Costa, dietetician înregistrat și consultant în nutriție pentru Coaliția Națională pentru Asistență Medicală, nu a fost implicată în această cercetare, sugerează că reducerea consumului global de fructoză poate fi o strategie crucială pentru gestionarea greutății și prevenirea obezității.

Dieticianul consideră că mărirerea aportului de alimente cu un nivel glicemic mai scăzut, bogate în fibre, cum ar fi legumele, fructele și leguminoasele, consumul suficient de apă, limitarea alimentelor și băuturilor bogate în fructoză și reducerea sodiului, a carbohidraților rafinați, a alimentelor bogate în purine și a alcoolului.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaț, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare corectă!

Singurele alimente care îngraşă dacă le mănânci după vârsta de 30 de ani

Trecerea timpului este o problemă pentru toate femeile. Ştim că organismul nostru se modifică şi nu mai procesează tot ceea ce am vrea să mâncăm. Nu ne mai permite să avem acelaşi stil de viaţă ca acum 10 ani.

Din moment ce treci de vârsta de 30 de ani, începem să vedem lucrurile din altă perspectivă şi priorităţile ni se schimbă.

Singura soluţie este să-i dăm corpului ce are nevoie pentru a funcţiona în ritmul lui şi pentru a ne simţi în formă.

Batoane proteice

Deşi pe ambalaj scrie că aceste batoane îţi furnizează o cantitate mare de proteine şi îţi dau energie, în realitate, acest lucru nu se întâmplă. Este posibil să le fi consumat când erai mai tânără şi nu aveai timp să mănânci, dar, cu timpul, este important pentru organismul tău să-i dai mâncare adevărată.

O alternativă mai bună ar fi consumul de fructe, legume şi cereale integrale. În plus, aceste batoane conţin şi multe ingrediente nocive ca, de exemplu, glicerină, fructoză, sorbitol, dextroză care îţi pot da peste cap buna funcţionare a corpului tău.

Pâine albă şi covrigei

Nimic din ceea ce este preparat cu făină rafinată nu ar trebui să intre în meniul tău. Pâinea albă şi covrigeii conţin foarte mult zahăr şi glucoză, fapt care duce la stoparea producerii de colagen şi la apariţia ridurilor. O variantă mai potrivită este să consumi covrigei şi pâine din faină integrală pentru a-ţi ţine sub control atât kilogramele, cât şi nivelul de zahăr din sânge.

Carne procesată

Produsele din carne procesată, cum ar fi bacon, şuncă, salam şi cârnaţii pot fi cauze ale deteriorării pielii. Specialiştii spun că aceste produse întrerup producerea colagenului şi a elastinei, fapt care duce la pierderea elasticităţii pielii. O alternativă pentru tine, dacă îţi plac aceste alimente, este să consumi carne cât mai naturală, scrie realitatea.net.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, nu o face de capul TĂU! Solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaț, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare profesionistă!

O insectă „crocantă” revoluționează meniurile restaurantelor de lux. Noua salată servită clienților

Restaurantele de „lux” din mai multe state au început să le ofere clienților feluri de mâncare pe bază de insecte, considerate comestibile. Spre exemplu, un local frecventat de oamenii cu gusturi fine din New Orleans au avut parte de o altfel de salată: cu cicade(n.r. insecte care se mai numesc „greieri de copaci”), scrie evz.ro.

Cicadele(n.r. insecte care trăiesc sub pământ) au devenit „delicii alternative” în Cartierul Francez precum Antoine’s și Brennan’s, Audubon Insectarium din New Orleans. Localul este cunoscut pentru felurile de mâncare care conțin viermi(n.r. considerați comestibili) prăjiți cu chili și greieri crocanți, cu sos de caju, sunt piese de bază în meniu.

Potrivit sursei citate, unul dintre felurile de mâncare care conține cicade conține: salată verde cu mere, migdale, afine sos de muștar și de soia.

Felul de mâncare care conține insecte este, însă, popular și în Europa.

Uniunea Europeană a aprobat în ianuarie 2023 mai multe produse derivate din insecte pentru consumul uman, precum și al patrulea tip de insectă ca fiind comestibilă(n.r. greieri)

Oficialii Uniunii Europene susțin că insectele vor fi o alternativă în criza alimentară care se prefigurează.

„Insectele vor juca un rol principal în abordarea numeroaselor probleme cu care ne confruntăm în prezent și ne vom confrunta și în viitor. Este vorba, printre altele, de creșterea costului proteinelor animale, insecuritatea alimentară, presiunile asupra mediului, creșterea populației și creșterea constantă a cererii de proteine în rândul claselor de mijloc.

Insectele se găsesc în abundență peste tot în lume. Sunt bogate în proteine și reprezintă mai puțin de 1 % din amprenta de carbon a animalelor. Sunt alternativa alimentară ideală care facilitează trecerea la o alimentație sănătoasă și durabilă și contribuie în mod pozitiv nu numai la sănătatea noastră, ci și la cea a mediului și, prin urmare, a viitorului nostru”, motivează Comisia Europeană.

Alertă OMS! Virusul gripei aviare, acum și în lapte

O declarație recentă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă exprimând „o mare îngrijorare” cu privire la numărul tot mai mare de cazuri de gripă aviară la oameni, scrie doctorulzilei.ro.

De asemenea, organizația a anunțat vineri că virusul a fost găsit în laptele crud. Dr. Jeremy Farrar, om de știință șef la OMS, a remarcat că gripa aviară, numită și H5N1, a avut o rată de mortalitate „extrem de mare” în rândul celor care au fost infectați în întreaga lume.

OMS, semnal de alarmă: Virusul gripei aviare se găsește acum în lapte. „E o mare îngrijorare”

Nu a avut loc nicio transmitere de la om la om a bolii.

„Marea îngrijorare, desigur, este că virusul acum evoluează și dezvoltă capacitatea de a infecta oamenii. Și apoi critic, capacitatea de a trece de la transmiterea de la om la om”, a avertizat Farrar.

OMS a avertizat în continuare că virusul a fost găsit în laptele crud.

Oficialii au spus că consumul de lapte pasteurizat este încă sigur. Dr. Wenqing Zhang, care conduce programul global de gripă al OMS, a spus că virusul a fost identificat într-o „concentrație foarte mare de virus în laptele crud” de la vacile infectate.

Cercetătorii încă încearcă să determine cât timp poate supraviețui virusul în lapte.

În general, nu este indicat niciodată consumul de lapte crud, deoarece poate transporta alți contaminanți, cum ar fi salmonella, listeria și E. coli. Zhang a reiterat, de asemenea, cazurile care au fost identificate în SUA și în Europa au fost relativ ușoare.

Acesta nu este primul avertisment privind o potențială pandemie de gripă aviară. La începutul acestei luni, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă că o astfel de pandemie ar putea fi „de 100 de ori mai rea decât COVID”.

„Acest virus a fost în fruntea listei pandemice de mulți, mulți ani și probabil decenii”, a spus dr. Suresh Kuchipudi, cercetător al gripei aviare din Pittsburgh, potrivit Daily Mail. Singura speranță, au continuat oficialii, este că virusul va fi mai puțin mortal la oameni decât la păsări.