La ce te expui când mănânci prea mult, în afară de îngrăşat

10/03/2024

Bilanțul caloric zilnic este determinat de câte calorii se consumă și câte calorii se ard. Când mâncăm mai mult decât „cheltuim”, se produce un surplus de calorii. Corpul stochează aceste calorii suplimentare sub formă de grăsime.

Cea mai cunoscută consecință a mâncatului în exces este creșterea în greutate, dar nu este singura problemă.

Din acest motiv, mâncatul în exces poate fi deosebit de problematic pentru că generează dezvoltarea de grăsime corporală și a obezității. Cel mai mult ne îngrăşăm atunci când consumăm alimente bogate în grăsime şi carbohidraţi, şi mai puţin când dieta noastră este bogată în proteine. De aceea, este indicată hrana cu proteine slabe și legume fără amidon în prima parte a mesei, înainte de a mânca alimente mai bogate în carbohidrați și grăsimi.

Organismul este perturbat

Foamea este dictată de 2 hormoni: grelina, care stimulează apetitul, și leptina, care suprimă pofta de mâncare. Când nu mâncăm, nivelul de grelină crește. Apoi, după ce mâncăm, nivelul de leptină anunță corpul că este sătul. Cu toate acestea, supraalimentarea poate perturba acest echilibru.

Consumul de alimente bogate în grăsimi, sare sau zahăr eliberează hormoni specifici stărilor de bine, precum dopamina, care activează centrii plăcerii din creier. În timp, corpul poate asocia aceste senzații de plăcere cu anumite alimente, care tind să fie bogate în grăsimi și calorii. Acest proces poate perturba reglarea foamei, încurajând mâncatul de plăcere, în detrimental mâncatului de foame.

Perturbarea acestor hormoni poate declanșa un ciclu perpetuu de supraalimentare. Se poate contracara acest efect prin reducerea porţiilor mâncate şi prin mestecare lentă, pentru a permite corpului să se simtă hrănit și sătul.

Se poate ajunge la diabet de tip 2

În timp ce supraalimentarea ocazională nu afectează sănătatea, pe termen lung, se ajunge la obezitate, unul dintre principalii factori de risc pentru sindromul metabolic. Acest grup de afecțiuni crește riscul de boli de inimă și de alte probleme de sănătate, cum ar fi diabetul și accidentul vascular cerebral.

Indicatorii sindromului metabolic includ niveluri ridicate de grăsimi în sânge, tensiune arterială crescută, rezistență la insulină și inflamație.

Rezistența la insulină în sine este strâns legată de supraalimentarea cronică. Se dezvoltă atunci când excesul de zahăr din sânge reduce capacitatea hormonului insulină de a stoca zahărul din sânge în celule. Dacă este lăsată necontrolată, rezistența la insulină poate duce la diabet de tip 2.

Se poate reduce riscul de apariție a acestor afecțiuni evitând alimentele bogate în calorii, alimentele procesate, consumând multe legume bogate în fibre și echilibrând dimensiunea porțiilor de carbohidrați.

Balonarea, simptom frecvent

Consumul de cantități mari de alimente pune o presiune imensă asupra sistemului digestiv, declanșând gaze și balonare. În topul alimentelor consumate excesiv se află alimentele picante și grase, precum și băuturile carbogazoase. Fasolea, anumite legume și cerealele integrale pot produce, de asemenea, gaze.

În plus, mâncatul prea repede poate provoca gaze și balonare din cauza cantităților mari de alimente care pătrund rapid în stomac.

Oboseşti mai repede

Multe persoane simt o stare de somnolență după ce mănâncă mai mult. Acest lucru se poate datora unui fenomen numit hipoglicemie reactivă, în care glicemia scade la scurt timp după o masă copioasă.

Scăderea zahărului din sânge este, de obicei, asociată cu simptome precum somnolență, lentoare, ritm cardiac rapid și dureri de cap. Deși nu este pe deplin înțeleas acest efect, se consideră ca este legat de producția în exces de insulină, care duce la scăderea zahărului din sânge.

Şi creierul poate fi afectat

Mai multe studii leagă supraalimentarea continuă și obezitatea de declinul mental la adulții în vârstă. S-a ajuns la caestă concluzie prin comparație cu cei care nu mănâncă în exces. De exemplu, un studiu la adulții în vârstă a constatat că supraponderalitatea afectează negativ memoria, în comparație cu persoanele cu greutate normală. Deși este nevoie de cercetări în plus pentru a dezvălui mecanismele din spatele acestui fenomen, este bine să asigurăm organismului grăsimi sănătoase, mai ales în condițiile în care creierul conține aproximativ 60% grăsimi. Prin urmare, este indicat consumul de avocado, unt de nuci, pește gras și ulei de măsline, care pot ajuta la prevenirea declinului mental prin conținutul lor de grăsimi sănătoase.

sursa

Delicii de post pe care pe poți savura fără grija cântarului

Aceste rețete rapide sunt perfecte pentru zilele de post sau pentru cei care vor să se bucure de o gustare sănătoasă și ușor de preparat. Budinca de chia se prepară la rece și are un gust incredibil de bun. În plus, semințele de chiar te vor ajuta să ai o digestie rapidă, scrie evz.ro.

Budincă de chia cu lapte de migdale și fructe

Acest desert este ideal pentru persoanele care țin dietă.

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

3 linguri de semințe de chia
200 ml lapte de migdale (sau orice alt lapte vegetal)
1 lingură de miere sau sirop de agave
fructe proaspete (banane, fructe de pădure, kiwi)

Pentru a prepara budinca de chia, începe prin a amesteca semințele de chia cu laptele de migdale și mierea (sau siropul de agave). Lasă compoziția să stea câteva minute, amestecând din când în când, până când semințele de chia absorb lichidul. După ce ai obținut textura dorită, adaugă fructele tăiate și servește imediat.

Banana înghețată cu ciocolată și nuci

Ingredientele necesare pentru această rețetă:

2 banane coapte
50 g ciocolată neagră (de post)
1 lingură de nuci tocate/bomboane

Pentru a prepara acest desert simplu, taie bananele în felii groase și așază-le pe o farfurie plată. Topește ciocolata la bain-marie și toarnă compoziția lichidă obținută peste feliile de banană. Presară nucile tocate deasupra și pune desertul la congelator pentru 10-15 minute.

Desert cu avocado, cacao și sirop de agave

Deși majoritatea persoanelor folosesc avocado în salate sau preparate sărate, acesta poate sta la baza unui desert fabulos.

Ingredientele necesare:

1 avocado
2 linguri de cacao pudră
1 lingură de sirop de agave
1/2 linguriță de esență de vanilie (opțional)

Scoate miezul de avocado și pune-l într-un blender. Adaugă cacao, siropul de agave și esența de vanilie, apoi amestecă bine până obții o pastă fină și cremoasă. Pune mousse-ul în pahare și lasă-l la frigider pentru 10-15 minute înainte de servire. Poți decora cu fructe proaspete sau fulgi de cocos pentru un plus de savoare.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

Varza murată
Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
Gogoșarii murați
Chefir
Sana
Iaurt
Brânza proaspătă
Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

leguminoasele
ovăzul
bananele
merele
fructele de pădure
anghinarea
sparanghelul
usturoiul
prazul
ceapa
leușteanul
cacaua
algele
rădăcina de cicoare

Vegetarienii au risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer

Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 şi chiar anumite tipuri de cancer şi boli gastrointestinale, dar ar putea avea dificultăţi în a-şi acoperi nevoile nutriţionale în ceea ce priveşte omega-3 şi vitamina D, potrivit autorităţilor sanitare franceze.

După ce a analizat studiile ştiinţifice pe această temă, Agenţia Naţională Franceză pentru Sănătate şi Securitate evaluează „beneficiile şi riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz care este însoţit de repere dietetice pentru persoanele care adoptă această dietă, notează News.ro.

Aceste prime orientări dietetice pentru vegetarieni publicate de agenţie ar trebui să le permită acestora „să îşi optimizeze aportul nutriţional ţinând cont de obiceiurile lor alimentare şi limitându-şi expunerea la contaminanţi”.

Vegetarienii, adică persoanele care nu consumă niciun fel de carne animală – carne, peşte, crustacee – se împart în două categorii. Pe de o parte, există „lacto-ovo vegetarieni”, care consumă ouă, produse lactate şi miere, iar pe de altă parte, vegani, care exclud toate alimentele de origine animală.

Vegetarienii, risc mai scăzut de a dezvolta diabet și unele tipuri de cancer. Care sunt, însă, riscurile acestui stil de viață

Conform acestui raport, s-a stabilit că vegetarienii au un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 decât non-vegetarienii.

De asemenea, conform altor studii, aceştia ar putea avea un risc mai scăzut de a dezvolta anumite tipuri de cancer – de prostată, stomac, sânge – şi anumite boli oftalmologice şi gastrointestinale.

Pe de altă parte, vegetarienii prezintă un risc mai mare de fracturi osoase şi au mai multe dificultăţi în a-şi satisface nevoile de fier, iod, omega-3, vitaminele B12 şi D – deşi acestea din urmă sunt aceleaşi ca pentru populaţia generală – şi, în cazul bărbaţilor vegani, zinc.

Aceste rezultate ar putea alimenta studiile europene în curs privind suplimentele alimentare şi îmbogăţirea alimentelor, precizează agenția franceză.

În ceea ce priveşte prezenţa contaminanţilor în alimente, o „problemă majoră” pentru toate dietele, agenţia „reiterează necesitatea de a reduce expunerea” populaţiei la „substanţele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.

În special, se solicită acţiuni privind formularea produselor, care ar fi mai adecvate decât „arbitrajul la nivelul consumatorilor”, care este insuficient pentru „limitarea riscului legat de expunerea la contaminanţi”, cum ar fi lindanul (un insecticid) sau compuşii polibromuraţi (substanţe utilizate ca substanţe ignifuge în mobilier şi electronice).