Lista completă a produselor și activităților care provoacă cancerul

Curăţarea hornului, peştele sărat şi fracturarea hidraulică apar pe lista întocmită de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului drept lucruri care pot cauza cancerul. Carnea roşie, nu este pe listă. Lista a fost împărţită în trei categorii: „condiţii de expunere”, „amestecuri” şi „agenţi”.

separator

Circumstanţe cancerigene 

  1. Tutunul şi fumatul– este cea mai cunoscută expunere la cancer. Preparat din frunzele plantei de tutun, aprins în ţigări sau pipe produce un fum care este inhalat şi apoi expirat. Istoria fumatului începe înaintea anilor 5.000-3.000 î. Hr când planta era cultivată de agricultori în America de Sud.
  2. Lămpi solare şi aparatele de bronzat din solarii – şezlongul de bronzare este o instalaţie care emite radiaţii prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiaţia UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte şi îmbătrânirea prematură a pielii.
  3. Producţia de aluminiu– riscurile sporite de cancer pulmonar şi de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalaţiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala şi expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.
  4. Arsenicul din apa potabilă– un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele şi are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, şi cancerul de la vizica urinară.
  5. Producţia auraminei(colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaţilor angajaţi în producţia auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenţilor nocivi, cum ar fi formaldeina şi suflul, substanţe folosite în procesul de fabricaţie.
  6. Producţia încălţămintei şi repararea acesteia– risc sporit al cancerului nazal şi leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălţămintei depinde de durata şi nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen şi alţi solvenţi.
  7. Curăţarea hornului – Acest proces, de curăţare a hornului de praf şi de cenuşă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieţi capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupaţie poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coşar”, cauzat de inhalarea şi înghiţirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars şi alte reziduuri.
  8. Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreţinut de anumite reacţii dintre cărbune, oxigen, auburi şi dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.
  9. Distilarea cărbunelui cu gudron– derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obţine prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelişuri şi vopsele, în acoperişuri şi pavaj, şi ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât şi smoala de gudron de cărbune au numeroşi compuşi chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populaţia este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.
  10. Producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie) – muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.
  11. Fabricarea mobilierului şi a dulapurilor – risc de cancer nazal;
  12. Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon– risc de cancer pulmonar;
  13. Fumatul pasiv– poate provoca risc de cancer pulmonar, afecţiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.
  14. Extragerea fierului şi oţelului – risc de cancer pulmonar;
  15. Fabricarea izopropanolului(proces ce foloseşte acizi puternici)
  16. Fabricarea coloranţilor magenta– risc de cancer la vezica urinară;
  17. Expunerea profesională a unui pictor – risc de cancer pulmonar;
  18. Pavarea şi învelirea acoperişurilor cu smoală de gudron de cărbune
  19. Industria cauciucului – risc de cancer la vizica urinară, plămâni şi leucemie.
  20. Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conţin acid sulfuric – risc de cancer pulmonar;

Amestecuri cancerigene

  1. Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat;
  2. Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală şi cancer la faringe;
  3. Nucile de arec(sau betel) – risc de cancer esofagian şi la cancer de gură;
  4. Betel fără tutun– risc de cancer la cavitatea bucala;
  5. Coajă de betel cu tutun– risc  de cancer la cavitatea bucala;
  6. Smoala de gudroane de cărbune;
  7. Gudronul de cărbune;
  8. Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic;
  9. Evacuarea diesel;
  10. Uleiurile minerale, netratate şi tratate uşor;
  11. Fenacetină, amestecuri ce conţin analgezice– risc de tumori renale, pelviene şi ale tractului urinar;
  12. Plantele care conţin acid aristolohic– pot porvoca boli de rinichi şi cancer al tractului urinar;
  13. Bifenilii policloruraţi(PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, şi poate fi legat de cancerul la sân;
  14. Peştele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal şi la faringe;
  15. Uleiurile de şist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subţiri)
  16. Funingine;
  17. Produse din tutun(fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe şi gura;
  18. Praful de lemn– risc de cancer nazal;
  19. Carnea procesată– riscul de cancer intestinal;

Agenţi cancerigeni si grupuri de agenţi

  1. Acetaldehida;
  2. 4-Aminobifenil;
  3. Acizi şi plantele care conţin aristolochie;
  4. Arsen şi compuşi ai arsenului; 
  5. Azbest;
  6. Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar);
  7. Benzen;
  8. Benzidina;
  9. Benzo [a] piren;
  10. Beriliu şi compuşii de beriliu;
  11. Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina);
  12. Bis (clormetil) eter;
  13. Clormetil metil eter;
  14. 1,3-butadienă;
  15. 1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran);
  16. Cadmiu şi compuşi cadmiu;
  17. Clorambucil;
  18. Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin);
  19. Crom (VI) şi compuşii;
  20. Ciclosporină (substanţă, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic);
  21. Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conţin atât estrogen şi progesteron);
  22. Contraceptive orale, forme secvenţiale de contracepţie hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen şi progesteron);
  23. Ciclofosfamida
  24. Dietilstilbestrol
  25. Coloranţi metabolizaţi la benzidină
  26. Virusul Epstein-Barr 
  27. Estrogenii, antiinflamatoare
  28. Estrogenii, nesteroidieni
  29. Estrogen utilizaţi în terapia postmenopauzei
  30. Etanol din băuturile alcoolice
  31. Erionite
  32. Oxid de etilenă 
  33. Etoposidului solitar şi în asociere cu cisplatină şi bleomicina;
  34. Formaldehida
  35. Arseniură de galiu
  36. Helicobacter pylori (cu infecţie)
  37. Virusului hepatic B (cu infecţie cronică)
  38. Virusului hepatic C (cu infecţie cronică)
  39. Remedii din plante care conţin specii de plante din genul Aristolochia
  40. Virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (cu infecţie)
  41. Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 şi 66;
  42. Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I
  43. Melfalan 
  44. Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A;
  45. 4,4′-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)
  46. MOPP şi alte chimioterapie combinate, inclusiv agenţi de alchilare
  47. Gaz muştar (iperită) 
  48. Naftilamina
  49. Radiaţii de Neutron
  50. Compuşi de nichel 
  51. 4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)
  52. N-nitrozonornicotina (NNN)
  53. Opisthorchis viverrini (infecţie)
  54. Poluarea aerului 
  55. Particulele din poluarea aerului
  56. Fosforul-32, sub formă de fosfat
  57. Plutoniu-239 şi produsele sale de descompunere  (pot conţin plutoniu-240 şi alţi izotopi), sub formă de aerosoli;
  58. Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiţi la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare
  59. Radionuclizi, emiţători de particule α, depuse în interior
  60. Radionuclizi, emiţători de particule β, depuse în interior
  61. Radium-224 şi produsele sale de descompunere
  62. Radium-226 şi produsele sale de descompunere
  63. Radium-228 şi produsele sale de descompunere
  64. Radium-222 şi produsele sale de descompunere 
  65. Schistosoma haematobium (infectat)
  66. Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarţ sau cristobalit din activităţi ocupaţionale)
  67. Radiaţia solară
  68. Fibrele asbestiforme care conţin Talc 
  69. Tamoxifen
  70. 2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina
  71. Tiotepa (1,1 ‘, 1 „-phosphinothioylidynetrisaziridine)
  72. Toriu-232 şi produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232 
  73. Treosulfan
  74. Ortho-toluidină
  75. clorură de vinil
  76. Radiatii ultraviolete
  77. X-radiaţii şi radiaţii gamma

Sursa

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei.  Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al  Thomas Jefferson University’s Light Research Program. 

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În  jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive. 

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase. 

Alimente care curăță plămânii și scad riscul de astm, bronșită sau BPOC

Alimente care curăță plămânii. Detoxifierea plămânilor este esențială pentru menținerea sănătății respiratorii, în special în aceste vremuri în care expunerea la poluanți, toxine și alergeni este larg răspândită, scrie doctorulzilei.ro.

De-a lungul timpului, substanțele nocive precum poluanții aerului, fumul de țigară și substanțele chimice industriale se pot acumula în plămâni, ceea ce duce la inflamație, acumulare de mucus și afectarea funcției pulmonare.

Detoxifierea plămânilor ajută la eliminarea acestor toxine, reducând riscul bolilor respiratorii cronice precum astmul, bronșita și BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică). Detoxifierea întărește, de asemenea, capacitatea plămânilor de a filtra agenții patogeni și particulele dăunătoare, întărind sistemul imunitar și sporind rezistența la infecții.

1.Usturoiul

Usturoiul conține alicină, un compus cu proprietăți puternice antiinflamatorii, antibacteriene și antioxidante. Ajută la reducerea inflamației pulmonare, la combaterea infecțiilor și la promovarea expulzării mucusului din plămâni.

Consumul regulat de usturoi poate întări sistemul imunitar și poate îmbunătăți sănătatea respiratorie generală, făcându-l un aliment puternic detoxifiant.

2. Ghimbirul

Ghimbirul este renumit pentru capacitatea sa de a calma problemele respiratorii prin reducerea inflamației căilor respiratorii. Ajută la descompunerea și la eliminarea mucusului, facilitând eliminarea toxinelor de către plămâni.

Compușii antiinflamatori naturali ai ghimbirului, cum ar fi gingerolul, ajută, de asemenea, la protejarea plămânilor de iritanti și poluanți.

3. Turmericul

Turmericul este bogat în curcumină, un puternic antiinflamator și antioxidant. Curcumina ajută la reducerea inflamației plămânilor, neutralizează radicalii liberi nocivi și susține procesele naturale de detoxifiere ale organismului. Consumul regulat de turmeric poate îmbunătăți funcția pulmonară, poate proteja împotriva bolilor pulmonare și poate ajuta la detoxifierea substanțelor nocive din plămâni.

4. Ceaiul verde

Ceaiul verde este încărcat cu catechine, antioxidanți care ajută la reducerea inflamației plămânilor și protejează împotriva daunelor oxidative cauzate de poluanți și toxine.

Consumul de ceai verde poate îmbunătăți sănătatea plămânilor prin reducerea riscului de boli respiratorii cronice, îmbunătățirea funcției pulmonare și sprijinirea căilor naturale de detoxifiere ale organismului.

Dureri care apar în diferite părți ale corpului și pot indica un atac de cord

Un atac de cord, denumit medical infarct miocardic, apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, ceea ce duce la o lipsă de oxigen și nutrienți în țesut, scrie doctorulzilei.ro.

Acest lucru poate provoca leziuni grave ale inimii și, în unele cazuri, poate pune viața în pericol. În timp ce durerea în piept este cel mai cunoscut simptom al unui atac de cord, este important să înțelegem că organismul poate semnala suferință prin diferite tipuri de durere și disconfort.

Recunoașterea acestor semne poate fi crucială pentru intervenția timpurie și șanse mai mari de supraviețuire.

1. Dureri toracice sau disconfort

Simptomul principal este descris adesea ca presiune, senzație de apăsare sau strângere în piept. Durerea poate dura câteva minute sau poate veni și pleacă.

  • Semne suplimentare: acestea pot fi însoțite de dificultăți de respirație sau amețeli.
  • Durere radiantă: durerea se poate extinde la umeri, brațe, maxilar, gât, spate sau stomac.

Este important de reținut faptul că durerea toracică combinată cu dificultăți de respirație sau amețeli nu trebuie ignorată niciodată.

2. Durerea superioară a corpului

Este bine să acordați atenție oricărui disconfort neobișnuit în partea superioară a corpului, mai ales dacă aveți dureri în piept în același timp.

  • Zone afectate frecvent: durerea poate radia la brate, umeri, gat, maxilar sau spate.
  • Partea stângă: Cel mai adesea se simte pe partea stângă a corpului, dar se poate întâmpla pe ambele părți.
  • Cum se simte: Se poate simți ca o durere surdă sau o durere ascuțită, înjunghiătoare.

3. Respirația scurtă

Respirația scurtă poate apărea înaintea durerii în piept sau a altor simptome.

  • Simptome: Dificultate la respirație chiar și în repaus sau în timpul activităților usoare.
  • Cauză: Inima se luptă să pompeze sângele în mod eficient, ceea ce afectează funcția pulmonară.

Dacă aveți dificultăți de respirație fără un motiv evident (cum ar fi activitatea fizică), căutați ajutor imediat.

4. Greață, vărsături sau indigestie

Dacă greața vine împreună cu alte semne de atac de cord (cum ar fi durerea în piept), este timpul să faceți un control. Greața este un simptom care poate fi confundat cu probleme de stomac, cum ar fi intoxicații alimentare sau indigestie.

  • Simptome: senzație de greață, vărsături sau indigestie în timpul sau înaintea unui atac de cord.
  • De ce se întâmplă: organismul reacționează la stresul cauzat de un atac de cord.

5. Amețeli

Amețelile împreună cu durerea în piept sau dificultăți de respirație sunt un semn grav. S-ar putea să vă simțiți slăbit sau să aveți probleme în a sta în picioare.

  • Simptome: senzație de leșin, amețeală sau ca și cum ați leșina.
  • Cauză: inima nu pompează suficient sânge în creier, ceea ce duce la o scădere a tensiunii arteriale.

Alte semne care indică un atac de cord

  • Transpirații reci: transpirație bruscă fără efort fizic.
  • Umflare: Umflarea gleznelor sau picioarelor poate fi un semn că inima se luptă.
  • Palpitații cardiace: bătăi neregulate ale inimii care pot apărea în timpul unui atac de cord.

Când să ceri ajutor

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, în special dureri în piept, dificultăți de respirație, amețeli sau dureri în partea superioară a corpului, solicitați imediat asistență medicală de urgență.

Simptomele atacului de cord pot varia, dar conștientizarea semnelor (cum ar fi durere în piept, durere în partea superioară a corpului, dificultăți de respirație, greață sau amețeli) vă poate ajuta să acționați rapid.

Dacă oricare dintre aceste simptome apare, mai ales împreună, nu așteptați și solicitați imediat asistență medicală. Acțiunea timpurie poate salva vieți.

Încep examenele de bacalaureat
Articolul anterior
12 motive pentru care apa oxigenată nu ar trebui să-ți lipsească din casă!
Articolul următor